ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1315/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1315/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. 118/P/2006 din 4 august 2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul C.B.M., pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 248 1 C. pen., în baza art. 228 și art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. În motivarea rezoluției se reține că judecătorul nu avea obligația de a verifica, în momentul investirii cambiei, dacă, trăgătorul G.S.M.S.M.L.T.D. era sau nu persoană juridică, ci a procedat doar la o verificare a elementelor formale ce privesc existența condițiilor de valabilitate conform art. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934.
S-a mai reținut că, legea nu prevede că în înscrisul cambial, să se regăsească în mod expres denumirea de trăgător și cea de tras, deoarece cele două denumiri rezultă din mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cambia. Apoi se mai constată că acest aspect nu conduce la nevalabilitatea cambiei atâta timp cât înscrisul respectă cerințele prevăzute de art. 1-8 din aceeași lege.
Ministerul Finanțelor Publice, nemulțumit de această soluție, s-a plâns la procurorul ierarhic superior și anume procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și care prin rezoluția nr. 842/II/2 din 12 septembrie 2006 a respins plângerea și a reținut că, neînceperea urmăririi penale față de judecător este temeinică și legală, deoarece potrivit legii, el verifică valabilitatea actului numai sub aspectul formal, în această fază, judecătorul nu are competența să dispună anularea actului juridic pentru incapacitatea părților, sau vicierea consimțământului sau pentru caracterul fictiv al respectivului act. După comunicarea acestei rezoluții, în termenul legal, Ministerul Finanțelor Publice, a depus plângere la Curtea de Apel Iași, potrivit art. 278 1 C. proc.
pen., solicitând admiterea acesteia, desființarea rezoluțiilor parchetului și trimiterea cauzei la procuror, în vederea începerii urmăriri penale împotriva judecătorului pentru abuz în serviciu. Curtea de Apel Iași, prin sentința penală nr. 2 din 11 ianuarie 2007, a respins, ca nefondată, plângerea Ministerului Finanțelor Publice împotriva rezoluției nr. 118/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care a menținut-o. Petenta nemulțumită și de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recursul de față, solicitând a se desființa sentința penală nr. 2 din 11 ianuarie 2007 ca netemeinică și nelegală și trimiterea dosarului la parchet pentru a se începe urmărirea penală, față de judecătorul chemat în judecată, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.
Recursul este nefondat. Examinându-se actele premergătoare, rezoluția parchetului precum și sentința atacată, în raport de critica adusă și de cerințele art. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934, Curtea reține că, judecătorul intimat, a procedat la acele verificări precizate de lege, numai a elementelor formale de valabilitate, deoarece nu avea competența, examinării condițiilor de fond, ale înscrisului cambial. Petenta în situația în care, a observat că, anumite condiții de fond ale înscrisului cambial nu sunt corecte, avea deschisă calea legală, a opoziției la executare, prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934 și care se soluționează, potrivit Codului de procedură civilă și nu după Codul de procedură penală.
În consecință, numai astfel petenta în mod legal, ar fi evitat declanșarea executării sale silite, pentru suma de 12.000.000 Euro, reținând că de altfel, chiar în motivarea plângerii, tot petenta recunoaște că, într-adevăr judecătorul intimat, avea doar obligația de serviciu, de examinarea îndeplinirii, doar a condițiilor de formă asupra valabilității cambiei. Așa fiind, temeinic și legal atât rezoluția parchetului precum și sentința curții de apel, au constatat că nu se dovedește a fi săvârșită vreo faptă penală de către judecătorul intimat și nici de natura, abuzului în serviciu și ca atare, vor fi menținute. Ca atare, recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței penale nr. 2 din 11 ianuarie 2007 a Curții de Apel Iași, secția penală. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 martie 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.