ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 513/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data 29 martie 2005,

reclamantul I.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională

a Vămilor, anularea Ordinului nr. 73 din data de 26 ianuarie 2005, prin care a

fost reîncadrat într-o funcție publică inferioară celei pe care o avusese până

la acea dată și obligarea pârâtei, la emiterea unui nou ordin prin care să fie

reîncadrat pe funcția de consilier superior.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

susținut că este angajat la Direcția Regională Vamală Craiova, iar prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003 a fost încadrat în funcția publică de execuție,

de „consilier superior”, decizie confirmată prin Ordinul Autorității Naționale

a Vămilor nr. 1519 din 29 noiembrie 2004.

A mai arătat reclamantul, că după

intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 92/2004 s-a emis Ordinul nr. 73 din 26

ianuarie 2005, fiind reîncadrat în funcția de execuție „inspector principal”,

ordin pe care-l consideră nelegal, deoarece încalcă prevederile art. 10 din

O.U.G. nr. 92/2004.

În apărare, pârâta Autoritatea

Națională a Vămilor a arătat că acțiunea reclamantului este neîntemeiată,

deoarece reîncadrarea efectuată este corectă, cu motivarea că potrivit art. 45

lit. c) din O.U.G. nr. 92/2004, la data intrării în vigoare a respectivei

ordonanțe, orice alte dispoziții contrare acesteia se abrogă, inclusiv

dispozițiile Legii nr. 161/2003, în baza căreia s-a făcut încadrarea

reclamantului în funcția de „consilier superior”.

Prin sentința civilă nr. 379 din

data de 22 septembrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul I.T., a

anulat Ordinul nr. 73 din 26 ianuarie 2005, emis de Autoritatea Națională a

Vămilor, în ceea ce-l privea pe reclamant, iar pârâta Autoritatea Națională a

Vămilor a fost obligată să emită un nou ordin privind încadrarea reclamantului

în funcția de consilier superior.

Instanța de fond a reținut că în

baza Legii nr. 161/2003 și a Ordinului nr. 218/2003, Autoritatea Națională a

Vămilor a procedat la reîncadrarea funcționarilor publici din sistemul vamal,

pe noile funcții publice stabilite prin cele două acte normative. Pentru

punerea în executare a dispozițiilor menționate s-a emis decizia nr. 1163 din

15 iulie 2003, a Directorului general al Direcției Generale a Vămilor,

reclamantul fiind încadrat în funcția de „consilier superior”.

În motivarea sentinței, Curtea de

Apel Craiova a considerat că reîncadrarea reclamantului în funcția de

„inspector”, conform Ordinului nr. 73 din 26 ianuarie 2005, s-a efectuat în mod

nelegal, printr-o interpretare greșită a dispozițiilor art. 6 din O.U.G. nr.

92/2004. Astfel, s-a reținut că O.U.G. nr. 92/2004 se referă la drepturile salariale

și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și nu conține

criterii de evaluare și nici nu prevede un sistem de punctaj în baza cărora să

se procedeze la reîncadrarea funcționarilor publici, singurul act normativ

aplicabil din acest punct de vedere fiind Legea nr. 161/2003. S-a mai reținut

că reîncadrarea prevăzută de art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, se referă la

grilele de salarizare, nu la funcția publică deținută, astfel încât schimbarea

încadrării reclamantului într-o funcție publică inferioară celei avute în baza

Legii nr. 161/2003, s-a realizat printr-o modificare unilaterală a funcției

publice, fapt ce contravine dispozițiilor art. 75 și urm. și art. 65 alin. (3)

lit. d) din Legea nr. 188/1999.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, în termen legal, pârâta Direcția Regională Vamală Craiova, în nume

propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, invocând în drept

prevederile art. 304 pct. 9 și ale art. 304

1

C. proc. civ.

Recurenta a arătat că sentința

atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fără a fi

analizate temeinic apărările sale, în fapt și în drept, referitoare la

încadrarea reclamantului-intimat în funcția publică contestată, respectiv cea

de inspector, clasa I, grad profesional principal, treapta 2, ce s-a realizat

în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 92/2004, act normativ care a dispus

o normă de reîncadrare pentru toți funcționarii publici salarizați potrivit

O.U.G. nr. 82/2004, și care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

S-a mai susținut de către recurentă,

că instanța de fond a ignorat cuprinsul art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, care se

referă expres la reîncadrarea funcționarilor publici de execuție, stabilind,

raportat la această nouă încadrare, și sistemul de salarizare.

Analizând actele și lucrările

dosarului, prin prisma prevederilor legale incidente și a motivelor de recurs

invocate și raportate la prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul formulat este fondat și urmează a fi

admis pentru următoarele considerațiuni.

Prin O.U.G. nr. 92/2004 au fost

reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici

pentru anul 2005, urmărindu-se crearea premiselor pentru aplicarea din anul 2006, a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, crearea unei ierarhizări pe

categorii, clase și grade profesionale și salarizarea în raport cu activitatea

depusă, importanța și complexitatea atribuțiilor din fișa postului.

Potrivit prevederilor art. 6 alin.

(1) - (9) din O.U.G. nr. 92/2004, reîncadrarea funcționarilor publici de

execuție în grade profesionale și trepte de salarizare se efectuează în raport

cu salarizarea pe care o aveau conform O.U.G. nr. 82/2004.

Art. 7 din același act normativ,

respectiv O.U.G. nr. 92/2004, a prevăzut salarizarea funcționarilor publici de

conducere, în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit O.U.G. nr. 82/2004

și cu gradele profesionale și treptele de salarizare corespunzătoare funcțiilor

de conducere, la care se adaugă indemnizațiile de conducere.

Prin Ordinul nr. 73 din 26 ianuarie

2005, al Autorității Naționale a Vămilor, s-a dispus reîncadrarea

funcționarilor publici din cadrul Direcției Regionale Vamale Craiova și

Birourile vamale subordonate, ceea ce concret pentru reclamantul-intimat a determinat

reîncadrarea ca „inspector principal”, cu o creștere salarială corespunzător

anexelor la ordinul contestat.

Înalta Curte reține că prin Ordinul

Autorității Naționale a Vămilor nr. 72/2005 nu s-au încălcat prevederile legale

incidente, dimpotrivă, acesta a fost emis cu respectarea și în aplicarea

prevederilor art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 92/2004.

Totodată, este de menționat că

ordinul atacat nu aduce atingere principiului stabilității funcției publice,

după cum în mod greșit a reținut instanța de fond, în condițiile în care

reîncadrarea s-a dispus și a fost rezultatul aplicării O.U.G. nr. 92/2004, ale

cărei prevederi nu au fost declarate neconstituționale, în urma sesizării

Curții Constituționale pe acest aspect.

Mai mult, este de precizat și faptul

că în deciziile emise, Curtea Constituțională a indicat, în ceea ce privește

art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, că atât încadrarea, prin lege, a diferiților

funcționari publici în anumite categorii, clase și grade profesionale, cât și

salarizarea conform acestei încadrări, nu reprezintă drepturi fundamentale,

care nu s-ar putea modifica pentru viitor, tot prin lege, după cum s-a

întâmplat în cazul O.U.G. nr. 92/2004, încadrarea în categorii, clase și grade

profesionale a funcționarilor publici fiind, de altfel, opțiunea liberă a

legiuitorului, fără a reprezenta o retrogradare.

În fine, lipsită de temei, în opinia

Înaltei Curți, este și concluzia instanței de fond, în sensul că ordinul atacat

ar retroactiva, indicarea datei de 1 ianuarie 2005 fiind conformă cu

dispozițiile legale, iar reîncadrarea și salarizarea prevăzute de O.U.G. nr.

92/2004, fiind pentru anul 2005.

Față de cele arătate, conform art. 312 C. proc. civ., recursul de față va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în tot, urmând

a se respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului-intimat I.T., pentru

considerațiunile mai sus expuse, Ordinul Autorității Naționale a Vămilor nr. 73

din 26 ianuarie 2005 fiind emis în concordanță cu dispozițiile O.U.G. nr.

92/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Direcția Regională Vamală Craiova,

în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței

civile nr. 379 din 22 septembrie 2005, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot, sentința atacată și

pe fond respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului I.T.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 februarie 2006.