ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6257/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 597 din 21

aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza

dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat

la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.B. la 3 ani

închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat

la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 2 ani, după executarea pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 3 septembrie 2004 la zi.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr.

143/2004 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.B. a sumei de 12.500.000 lei

primită de la colaboratorul I.E. și a sumei de 500.000 lei primită de la

martorul R.C.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza dispozițiilor art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul C.B. la 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza dispozițiilor art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 37

lit. b) C. pen., și art. 74 lit. c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C.

pen., a fost condamnat inculpatul S.F. la 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen., raportat la art.

76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.F. la 10 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 33 lit.

a) C. pen., și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul S.F. să

execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat

la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 3 septembrie 2004 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 s-a dispus confiscarea sumei de 3.500.000 lei de la inculpatul S.F.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat  inculpatul S.F. la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza dispozițiilor art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și, art. 74 lit.

c) C. pen., raportat la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.G.S.

la 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat

la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 3 septembrie 2004 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 s-a dispus confiscarea sumelor de 520 dolari S.U.A. și 40 Euro de la

inculpatul T.G.S.

În baza dispozițiilor art. 17 alin.

(1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea și

distrugerea drogurilor rămase în urma expertizării și depuse la Camera de corpuri delicte, conform dovezilor de la dosar urmărire penală.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul T.G.S. la 3.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut că, în zilele de 23 iunie 2004 și 1 iulie 2004,

inculpatul C.B. a intermediat vânzarea unei cantități de 1,85 grame cocaină, către colaboratorul I.E. pentru suma de 12.500.000 lei, iar la data de 3 septembrie

2004 a intermediat martorului R.C., de la inculpatul S.F., vânzarea cantității

de 0,58 grame cocaină pentru suma de 500.000 lei.

În sarcina inculpatului S.F. s-a

reținut că a vândut inculpatului C.B., la data de 3 septembrie 2004, cantitatea

de 0,58 grame cocaină, cu suma de 3.500.000 lei, deținând 1,90 grame MDMA în vederea consumului propriu.

Inculpatul T.G.S., în seara de 3

septembrie 2004, a vândut inculpatului S.F. cantitatea de 8,50 grame cocaină, deținând și cantitatea de 93,777 grame cocaină în vederea comercializării.

Împotriva acestei sentințe, în

termen legal, au declarat apel toți cei trei inculpați care au criticat-o, ca

netemeinică, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate,

solicitând să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante personale

recunoscute în favoarea lor.

Prin decizia penală nr. 452 din 14

iunie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, au fost

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații C.B., S.F. și T.G.S.

A fost dedusă arestarea preventivă a

inculpaților de la 3 septembrie 2004 la zi și a fost menținută starea de arest

a acestora.

Au fost obligați apelanții-inculpați

la plata sumelor de câte 1.100.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat, din care sumele de câte 600.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, s-a dispus a fi avansate din fondul Ministerului

Justiției.

Prin decizia penală nr. 5827 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție s-au admis recursurile declarate de inculpatul C.B.,

S.F. și T.G.S., s-a casat decizia penală atacată și s-a dispus trimiterea

cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Investită cu soluționarea apelurilor

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 407 din 25

mai 2006, a admis apelurile inculpaților și a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului T.G.S. în

cea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit.

c) – art. 76 lit. a) C. pen., înlăturând art. 37 lit. b) C. pen. și a condamnat

pe inculpat la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

A descontopit pedeapsa rezultantă de

4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului S.F. și l-a condamnat pe acest

inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 37 lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen., la 10 luni închisoare prin reținerea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000.

S-au contopit pedepsele potrivit art.

33 – art. 34 C. pen., urmând ca inculpatul S.F. să execute în final 4 ani și 6

luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

A făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen., pentru toți inculpații.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței.

S-a menținut starea de arest a

inculpaților și s-a dedus prevenția de la 3 septembrie 2004 la zi pentru

fiecare inculpat.

În sfârșit cheltuielile judiciare au

rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs inculpații S.F. și T.G.S.

Inculpatul T.G.S. a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei atacate, iar în rejudecarea cauzei

reducerea pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000

sau art. 19 din Legea nr. 692/2002.

Inculpatul S.F. a cerut în

rejudecarea cauzei reducerea pedepsei ca urmare a efienticizării circumstanțelor

atenuante.

Înalta Curte, examinând motivele de recurs

invocate cât și din oficiu, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., coroborate cu prevederile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:

Așa cum rezultă din decizia atacată

într-o primă motivare, se reține de instanță că, apelurile inculpaților C.B., S.F.

și T.G.S. sunt întemeiate sub aspectul greșitei aplicări a pedepsei accesorii.

În acest context s-a apreciat că se

impune aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 și în raport de

infracțiunea prevăzută de art. 4 din aceeași lege reținută în sarcina

inculpatului S.F.

În continuare se reține că în mod

greșit s-au reținut dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen., în sarcina inculpatului

T.G.S., fiind împlinit termenul de reabilitare.

Mai apreciază instanța de control judiciar

referitor la inculpatul C.B. că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 86

1

C. pen., având în vedere pedeapsa prevăzută de legiuitor pentru infracțiunea reținută

în sarcina sa, care este de la 10 la 20 ani închisoare, făcând imposibilă

incidența dispozițiilor art. 86

1

C. pen.

Cu toate acestea, reține instanța,

că motivele invocate de apelanți sunt nefondate, apreciind că la

individualizarea pedepsei aplicate inculpatului S.F. au fost avute în vedere

criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Pe baza acestei motivări

contradictorii instanța de control judiciar pronunță decizia atacată prin care

„se admite apelurile inculpaților S.F., T.G.S. și C.B. pronunțându-se astfel

cum s-a arătat numai referitor la inculpații T.G.S. și S.F. deși în

considerente se face vorbire și de inculpatul C.B.

În aceste condiții, Înalta Curte

constată că există o vădită contradicție între considerentele deciziei și

minuta scrisă, motiv pentru care va admite recursurile declarate de inculpații T.G.S.

și S.F. și va extinde efectele recursurilor acestora și asupra inculpatului C.B.

și în baza art. 385

15

pct.

2 lit. d) C. proc. pen., va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Se va menține arestarea preventivă a

inculpaților S.F., T.G.S. și C.B., urmând ca onorariul pentru apărătorul

desemnat din oficiu al inculpatului S.F. să se plătească din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații S.F. și T.G.S.

împotriva deciziei penale nr. 407 din 25 mai 2006 a Curții de Apel București, secția I penală și extinde efectele recursurilor acestora și asupra

inculpatului C.B.

Casează decizia penală sus-menționată și o trimite spre

rejudecarea apelurilor declarate de inculpații sus-amintiți la Curtea de Apel București, secția I penală.

Menține arestarea preventivă a inculpaților S.F., T.G.S. și C.B.

Onorariul în sumă de 100 lei, cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu pentru recurentul inculpat S.F., se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2006.