ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 386/2007

Deliberând

asupra recursului de

față, constată;

Prin sentința

penală nr. 516 din 16 noiembrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 194/2006,

Tribunalul Constanța l-a condamnat pe inculpatul B.C., la pedeapsa de 9

ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2

1)

lit. a), b)

și c) C. pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen. și din nou,

la 8 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin.

(1) și (2) C. pen. Prin contopirea pedepselor, a fost aplicată

pedeapsa cea mai grea, de 9 ani și 6 luni închisoare. A fost revocat

beneficiul grațierii condiționate pentru două pedepse de 6

milioane ROL, amendă penală, pedepse aplicate prin sentința

penală nr. 1564/2002. S-a dispus contopirea acestor 2 pedepse, și

executarea celei mai grele, de 6 milioane ROL, alăturat acestei pedepse de

9 ani și 6 luni închisoare. S-a interzis inculpatului exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.

În aceeași cauză

au mai fost condamnați încă 4 inculpați.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel inculpatul B.C. și alți 3

inculpați, cauza aflându-se în apel, în dosarul nr. 540/118/2006 al

Curții de Apel Constanța.

La data de 9 ianuarie 2007,

instanța a menținut starea de arest a inculpaților

apelanți, printre care și inculpatul B.C.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea

măsurii arestării preventive a apelanților subzistă și

nu s-au schimbat. Cum pericolul pentru ordinea publică există,

și cum pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, s-a

reținut că măsura arestării preventive a fost luată în

condițiile legii, menținerea acestei măsuri impunându-se și

ea în continuare.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs inculpatul B.C. pe care însă nu l-a

motivat.

Examinând hotărârea

atacată prin prisma probelor administrate până în această

fază și din oficiu, conform art. 385

6

, 385

9

,

160

b

C. proc. pen., instanța constată recursul nefondat.

Într-adevăr, în mod

întemeiat a apreciat instanța de apel că subzistă în continuare

temeiurile de arestare avute în vedere de instanță la luarea acestei

măsuri, și că faptele pentru care a fost judecat au afectat

relațiile sociale privind libertatea persoanei, creând o stare de temere

în opinia publică.

Cum procesul s-a derulat

într-un termen rezonabil, instanța va respinge ca nefondat recursul

declarat conform art. 160

b

, 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.C. împotriva încheierii din 9 ianuarie 2007

pronunțată în dosarul nr. 540/118/2006 al Curții de Apel

Constanța.

Obligă recurentul inculpat la

plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 ianuarie 2007.