ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 386/2007

Deliberând asupra recursului de față, constată; Prin sentința penală nr. 516 din 16 noiembrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 194/2006, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe inculpatul B.C., la pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2 1) lit. a), b) și c) C. pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen. și din nou, la 8 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen. Prin contopirea pedepselor, a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 9 ani și 6 luni închisoare. A fost revocat beneficiul grațierii condiționate pentru două pedepse de 6 milioane ROL, amendă penală, pedepse aplicate prin sentința penală nr. 1564/2002.

S-a dispus contopirea acestor 2 pedepse, și executarea celei mai grele, de 6 milioane ROL, alăturat acestei pedepse de 9 ani și 6 luni închisoare. S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen. În aceeași cauză au mai fost condamnați încă 4 inculpați. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B.C. și alți 3 inculpați, cauza aflându-se în apel, în dosarul nr. 540/118/2006 al Curții de Apel Constanța. La data de 9 ianuarie 2007, instanța a menținut starea de arest a inculpaților apelanți, printre care și inculpatul B.C. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a apelanților subzistă și nu s-au schimbat.

Cum pericolul pentru ordinea publică există, și cum pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, s-a reținut că măsura arestării preventive a fost luată în condițiile legii, menținerea acestei măsuri impunându-se și ea în continuare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B.C. pe care însă nu l-a motivat. Examinând hotărârea atacată prin prisma probelor administrate până în această fază și din oficiu, conform art. 385 6 , 385 9 , 160 b C. proc. pen., instanța constată recursul nefondat. Într-adevăr, în mod întemeiat a apreciat instanța de apel că subzistă în continuare temeiurile de arestare avute în vedere de instanță la luarea acestei măsuri, și că faptele pentru care a fost judecat au afectat relațiile sociale privind libertatea persoanei, creând o stare de temere în opinia publică.

Cum procesul s-a derulat într-un termen rezonabil, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat conform art. 160 b , 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva încheierii din 9 ianuarie 2007 pronunțată în dosarul nr. 540/118/2006 al Curții de Apel Constanța. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 ianuarie 2007.