ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9035/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9035/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
La 14 februarie 2002, N.P.,
moștenitor al defunctului său tată P.N., a solicitat
Primăriei comunei Nicorești, prin notificarea formulată potrivit
art. 21 din Legea nr. 10/2001 în forma în vigoare la acea dată, restituirea
în natură a terenului în suprafață de 370 mp învecinat cu strada
la răsărit și apus, cu familia S. la miazăzi și cu
N.T. la miazănoapte, care a constituit proprietatea autorului său
dobândită prin actul de vânzare transcris sub nr. 2673 din 19 noiembrie
1945 la Grefa Tribunalului Tecuci (fila 29 dosar fond).
Primarul comunei Nicorești,
județul Galați, a emis dispoziția nr. 773 din 7 aprilie 2004,
prin care a respins cererea obiect al notificării cu motivarea că
solicitantului i-a fost reconstituit în întregime dreptul de proprietate în
aplicarea Legii nr. 18/1991, fiind astfel incidente dispozițiile art. 8
alin. (1) din Legea nr. 10/2001 (filele 22-23 dosar fond).
Pe cale de contestație
formulată la 5 mai 2004, N.P. a atacat în justiție dispoziția de
mai sus solicitând anularea ei și restituirea terenului în natură,
scop în care a susținut ca fiind nereală motivarea dispoziției
din sensul că a beneficiat de retrocedarea terenului prin Legea nr.
18/1991, întrucât terenul nu a făcut obiectul acestui act normativ,
neaflându-se niciodată în patrimoniul vreunei cooperative agricole de
producție pentru că a fost preluat de stat prin expropriere în anul
1972 (fila 1 dosar fond).
Prin întâmpinare (fila 9 dosar
fond), Primăria comunei Nicorești a susținut că
dispoziția emisă de primar a fost motivată greșit, întrucât
nu a avut cunoștință de situația reală a ternului, în
realitate acesta fiind expropriat de la autorul contestatorului în anul 1972 în
scopul construirii unui bloc de locuințe și a unor anexe ale acestuia
(magazii pentru depozitarea bunurilor de foc și grupuri sociale), lucrare
care a fost executată.
Urmare susținerilor de mai sus,
contestatorul a completat conținutul inițial al contestației în
sensul că, păstrând cererea principală de restituire în
natură, solicită în subsidiar, în măsura în care s-ar putea
constata reale susținerile din întâmpinare și deci, restituirea în
natură nu ar fi posibilă, acordarea de măsuri reparatorii prin
echivalent corespunzătoare valorii imobilului, potrivit prevederilor art.
1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Galați, secția
civilă, a pronunțat sentința civilă nr. 486 din 4 martie
2005 prin care a admis contestația formulată de N.P., a anulat
dispoziția emisă de primar și a obligat Primăria comunei
Nicorești să facă ofertă de restituire prin echivalent
contestatorului pentru terenul cerut a-i fi restituit în natură.
Pentru a hotărî astfel,
tribunalul a reținut că terenul a fost expropriat în anul 1972 de la
autorul contestatorului, fără despăgubirea acestuia, în scopul
construirii unui bloc de locuințe, lucrare care a fost realizată
astfel încât nu poate fi restituit în natură, ceea ce impune acordarea de
măsuri reparatorii prin echivalent.
N.P. a declarat apel, în motivarea
căruia a confirmat regimul juridic al terenului de imobil expropriat
și faptul că pe teren a fost construit un bloc de locuințe, dar
a susținut că acesta nu ocupă funcțional întreg terenul,
fiind posibilă restituirea parțială în natură în sensul
prevederilor art. 11 alin. (3) C. proc. civ.
Referindu-se concret la partea
liberă de construcție și deci restituibilă în natură,
contestatorul a localizat-o ca fiind cea ce pe care s-au aflat grupuri sociale
care în prezent sunt dezafectate, precum și cea pe care sunt amplasate
magazii pentru lemne care nu au făcut parte din obiectivul exproprierii.
În apel a fost
încuviințată și administrată proba cu expertiză
tehnică.
Raportul întocmit de inginer
N.V.(filele 21-25 dosar apel)a constatat că blocul de locuințe
și anexele acestuia ocupă suprafața totală 901,21 mp, care
include și terenul în litigiu de 370 mp, fiind posibil ca anexele constând
în boxe pentru lemne să fie mutate pe alte amplasamente mai apropiate de
blocul de locuințe (2 variante), caz în care s-ar elibera suprafețele
de 168,12 mp într-o variantă sau de 257,65 mp în altă variantă.
Curtea de Apel Galați,
secția civilă, a pronunțat decizia civilă nr. 12/A din 20
ianuarie 2006, prin care a admis apelul și a schimbat în parte
sentința primei instanțe în sensul că:
- a dispus restituirea în
natură a suprafeței de 257,65 mp, conform variantei a II-a din
raportul de expertiză ing. N.V. și
- a menținut obligarea
Primăriei comunei Nicorești de a face ofertă de măsuri
reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 112,35 mp.
În motivarea deciziei se arată
că instanța de apel a avut în vedere conținutul raportului de
expertiză și prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în
raport cu care a constatat că este posibilă restituirea
parțială și în natură a terenului.
Primăria comunei Nicorești
a declarat recurs susținând că decizia din apel a fost dată cu
încălcarea legii, deoarece ulterior anului 1990 construcțiile și
terenul aferent au fost înstrăinate foștilor chiriași și
unor societăți comerciale, iar restituirea în natură nu poate fi
condiționată de demodarea unor construcții aflate pe teren.
Ca urmare, se cere desființarea
hotărârii recurate.
Recursul astfel motivat se
încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. și este întemeiat pentru cele ce succed:
Ca situație de fapt este pe
deplin lămurit că terenul a fost expropriat în scopul construirii
unui bloc de locuințe și a unor anexe necesare normalei lui
utilizări, iar scopul exproprierii a fost realizat terenul fiind aferent
acestor construcții, care îl ocupă funcțional în întregime,
fiind astfel incidente dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr.
10/2001 potrivit cărora „în cazul în care, lucrările pentru care s-a
dispus exproprierea ocupă funcțional întreg ternul afectat,
măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil”.
Ca urmare, legea a fost corect
aplicată de către prima instanță.
În schimb, instanța de apel a
aplicat greșit prevederile art. 11 alin. (3) din lege, care vizează o
altă situație decât cea din cauza de față, anume cazul în
care construcțiile expropriate au fost integral demolate și
lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul
parțial, ipoteză în care persoana îndreptățită poate
obține restituirea în natură a părții de teren
rămasă liberă, măsurile reparatorii prin echivalent
acordându-se pentru partea din teren ocupată de construcții noi
pentru cea necesară bunei utilizări a acestora.
Așadar, pentru a fi fost
aplicabil cel din urmă text în speță, ar fi trebuit ca anexa în
discuție să fi fost demolată, lăsând astfel liberă
porțiunea de teren pe care a existat, nefiind suficient pentru restituirea
în natură, în viziunea legii, să existe posibilitatea eliberării
terenului prin demolarea ulterioară a construcției și
reamplasarea ei.
În raport cu cele preced, pentru
cazul de casare arătat și în temeiul art. 312 alin. (1) și (2)
C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, iar hotărârea atacată va
fi casată, cu consecința păstrării soluției date în
primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta
Primăria comunei Nicorești împotriva deciziei nr. 12/A din 20
ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția
civilă.
Casează decizia atacată și
păstrează sentința civilă nr. 486 din 4 martie 2005
pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2006.