ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5451/2006

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea din 6 septembrie 2006, Curtea de Apel Ploiești a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului H.G. și a menținut această măsură. Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs inculpatul. Acesta nu și-a motivat recursul, iar apărătorul desemnat din oficiu a lăsat la aprecierea instanței soluționarea recursului. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează: Inculpatul H.G.

a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., reținându-se în fapt că, la data de 1 aprilie 2006, aflându-se pe un drum public în comuna Albești Paleologu, jud. Prahova a avut o altercație cu partea vătămată R.A.G., pe care l-a înjunghiat cu o baionetă, provocându-i o plagă profundă care a secționat total rinichiul drept și a înțepat ficatul. Leziunile produse părții vătămate au pus în primejdie viața acesteia, iar ca urmare a extirpării rinichiului drept, părții vătămate i s-a cauzat o infirmitate fizică permanentă. Arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă la data de 27 aprilie 2006, în baza dispozițiilor art. 148 lit. h) C. proc.

pen. Temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. Prevederile art. 148 lit. h) C. proc. pen., se regăsesc în prezent în dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce se reține în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din gravitatea deosebită a faptei, din modalitatea concretă de săvârșire a acesteia. Față de cele expuse, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat și îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.G. împotriva încheierii din 6 septembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 5721/42/2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 240 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 septembrie 2006.