ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4051/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Bacău, D.V. și D.M. au formulat contestație la executare împotriva licitației publice din 5 mai 2005 organizată pentru vânzarea imobilului proprietatea acestora, în calitate de garanți ai SC D.C. SRL Bacău pentru încălcarea art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998. După declinarea competenței de către Curtea de Apel Bacău prin sentința nr. 92 din 11 iulie 2005, Curtea de Apel București, secția comercială, a analizat cererea contestatorilor și prin sentința nr. 153 din 18 noiembrie 2005 a admis-o așa cum a fost formulată. Pentru a hotărî astfel, Curtea a stabilit că A.V.A.S.

în calitate de creditoare nu a respectat prevederile art. 71 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 51/1998 pricinuindu-le debitorilor o vătămare care nu putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de licitație nr. 189 din 5 mai 2005 prin care s-a finalizat urmărirea silită a imobilului proprietatea debitorilor. În esență, Curtea a reținut că anunțul de vânzare nu le-a fost comunicat debitorilor proprietari cu respectarea termenului de 10 zile prevăzut de art. 71 din O.U.G. nr. 51/1998 iar vânzarea a fost făcută cu mai puțin de 10 zile de la efectuarea anunțului de publicitate ceea ce contravine art. 71 alin. (3) din actul normativ citat prin care se dispune că licitația poate avea loc numai după expirarea celor 10 zile prevăzute de alin. (2), termen care începe să curgă de la data comunicării anunțului și către proprietarul bunului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A.V.A.S. București, cu respectarea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., prin care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare formulată de garanții D.V. și D.M. Recurenta a invocat motivul prevăzut de art. 304 alin. (9) pentru a susține că prima instanță a încălcat prevederile art. 71 din O.U.G. nr. 51/1998 întrucât a reținut că termenul de 10 zile stabilit pentru publicarea anunțului organizării licitației, într-un ziar de largă răspândire, se aplică și în cazul comunicării anunțului către debitorii proprietari ai bunului. În sprijinul susținerii a fost redat art. 71 alin. (2) prin care se dispune că anunțul se comunică în mod obligatoriu proprietarului bunului fără să stabilească un termen.

De asemenea, a susținut în baza aceluiași alineat că procedura se consideră îndeplinită prin afișare la locul licitației și la sediul primăriei locale în care se află bunul. În concluzie, recurenta a considerat că trimiterea la art. 71 alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță se referă la publicarea anunțului în ziar și că acesta este singurul termen cuprins în art. 71 din O.U.G. nr. 51/1998. Față de argumentele aduse în sprijinul criticilor sale, recurenta s-a considerat îndreptățită să solicite modificarea soluției primei instanțe în sensul respingerii contestației la executare. Recursul este nefondat. Modificarea sau casarea unei hotărâri potrivit art. 304 alin. (9) C. proc. civ., se poate cere numai pentru motive de nelegalitate când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Din perspectiva acestui motiv, recurenta a pus în discuție aplicarea art. 71 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 51/1998 care are următorul cuprins: „După stabilirea prețului de pornire licitatorul va publica cu cel puțin 10 zile înainte de data licitației un anunț de vânzare într-un cotidian național de largă circulație și/sau într-un cotidian local. Anunțul va cuprinde sintetic bunurile ce urmează să fie licitate, ziua, ora și locul licitației, prețul de pornire și valoarea garanției de participare stabilită de A.V.A.S., domiciliul sau sediul debitorului precum și mențiunea că toți cei care posedă un drept real asupra bunurilor scoase la vânzare au obligația, sub sancțiunea decăderii, să facă licitatorului dovada acestuia până în ziua licitației.

Anunțul va fi comunicat în mod obligatoriu proprietarului bunului, dacă acesta nu este găsit, procedura se consideră îndeplinită prin afișare la locul licitației și la sediul primăriei locale în care se află bunul. (3) Licitația poate avea loc numai după expirarea termenului de 10 zile prevăzut de alin. (2) și se va desfășura la locul stabilit de A.V.A.S.” Din conținutul articolului mai sus redat, recurenta a invocat teza 2 în legătură cu obligația de comunicare către proprietarul bunului licitat argumentând că legea nu a prevăzut un termen pentru această comunicare și că termenul de 10 zile se referă numai la publicarea anunțului în ziar.

Susținerea este greșită întrucât articolul citat se adresează licitatorului care are obligația nu numai de a se adresa terților prin anunțul publicat în ziar cu scopul de a le respecta drepturile virtuale ale acestora pentru participarea la licitație ci și dreptul proprietarului bunului scos la licitație căruia nu i se poate aplica un tratament diferențiat. Din faptul că în sarcina licitatorului s-a stabilit ca anunțul să fie comunicat „în mod obligatoriu” proprietarului bunului rezultă cu evidență că textul a urmărit să confere părților implicate într-o astfel de procedură o protecție judiciară efectivă și egală în privința termenului . Dovadă în acest este și stipulația din alin. (3) citată de recurentă prin care se stabilește interdicția de a se ține licitația înainte de expirarea termenului de 10 zile, care se adresează și proprietarului bunului.

De altfel, din articolele următoare rezultă că proprietarul licitației poate să participe la executare și să semneze procesul verbal de licitație, argument în plus în sprijinul faptului că termenul stipulat se adresează deopotrivă și acestuia. Cum în cauză acest termen nu a fost respectat în raport și de proprietarul bunului licitat, soluția instanței de apel a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor precedente. În consecință, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de creditoarea A.V.A.S. București împotriva sentinței comerciale nr. 153 din 18 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Obligă recurenta A.V.A.S. București la plata sumei de 500 RON reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimaților D.M. și D.V. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2006.