ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3978/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 20 aprilie 2006, reclamantul S.D. a chemat în judecată

Ministerul Administrației și

Internelor

,

solicitând să fie obligat pârâtul să modifice actul administrativ nr. S/II/2264

din 1 februarie 2006, în sensul de a i se acorda gradul profesional de

inspector de poliție, conform pregătirii și în funcție de vechimea sa în

specialitate ca polițist, corespunzătoare studiilor absolvite.

În motivarea acțiunii,

reclamantul arată că este absolvent al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile

Lazăr” Câmpina - promoția 1996, de la absolvirea școlii de poliție și până în

prezent lucrând, neîntrerupt ca polițist în cadrul Inspectoratului de Poliție a

județului Galați, având o vechime efectivă ca polițist de 9 ani și 5 luni.

În perioada 1998 - 2003,

susține reclamantul, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei

de Poliției „Alexandru Ioan Cuza” București, pe care a absolvit-o cu diplomă de

licență în iulie 2003. La data de 19 decembrie 2005, reclamantul a susținut un

examen în urma căruia a fost trecut în corpul ofițerilor, prin dispoziția

ministrului de interne, nr. S/II/2264 din 1 februarie 2006.

În această dispoziție se

specifică expres că gradul profesional acordat este de subinspector de poliție,

reprezentând cel mai mic grad de ofițer.

Reclamantul apreciază că,

absolvind Academia de Poliție, unde a studiat materii de specialitate necesare

în munca de poliție, s-a specializat exclusiv în munca de poliție, după ce își

câștiga dreptul de specialist în munca de poliție, încă de la absolvirea școlii

de agenți de poliție, iar în aceste condiții, pârâtul trebuia să-i acorde

gradul profesional, ținând cont de pregătirea de specialitate și de vechimea în

poliție.

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 89 din

19 iunie 2006, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată, reținând că

încadrarea reclamantului s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în

materie.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs, reclamantul S.D., susținând că instanța a făcut o greșită

interpretare a prevederilor art. 9 alin. (2) și art. 21 alin. (4) din Legea nr.

360/2002, neobservând că și-a câștigat dreptul de specialist în munca de

polițist, încă de la absolvirea școlii de agenți de poliție.

Menționează recurentul că,

prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 9/2006, li s-au acordat dreptul

subofițerilor din cadrul

Ministerului Administrației și Internelor, care sunt trecuți

în corpul ofițerilor ca urmare a studiilor absolvite, să primească gradul de

ofițer în funcție de pregătirea lor, vechimea în specialitate dobândită pe

timpul studiilor raportate la stagiile minime de grad, precum și în funcție de

vârsta acestora. În această situație, apreciază recurenta, legiuitorul acordă

un tratament legal tuturor angajaților Ministerului Administrației și

Internelor.

Cu privire la invocarea de

către pârât a prevederilor art. 199 din Ordinul Ministerului Administrației și

Internelor nr. 300/2004, recurentul precizează că acestea contravin

prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, precum și dispozițiilor

art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă

pentru elaborarea actelor normative.

Recursul este nefondat,

pentru următoarele considerente:

Norma legală de referință o

reprezintă prevederile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 360/2002, potrivit

căreia „ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție

absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de

lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai

altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților

necesare poliției, stabilit prin ordin al ministrului administrației și

internelor”.

Alin. (3) al acestui articol

precizează că pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din

instituțiile publice de apărare și siguranță națională, specialiști cu studii

corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condiții legale.

Din analiza acestui text

rezultă că polițiștii prevăzuți la art. 9 alin. (2) și (3) li se acordă gradele

profesionale în funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitate

corespunzătoare studiilor absolvite.

Recurentul-reclamant nu are

vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite.

În calitatea sa de agent de

poliție, acesta a dobândit vechime în specialitatea corespunzătoare gradului de

agent de poliție și nu în funcția corespunzătoare studiilor superioare

absolvite.

Sintagma „vechime în

specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite” trebuie interpretată în

sensul că, atât timp cât agentul de poliție îndeplinește atribuțiile care îi

sunt stabilite prin fișa postului, activitatea desfășurată de el constituie

vechime în specialitate. Însă, din momentul în care este în corpul ofițerilor

de poliție atribuțiile și responsabilitățile sale sunt corespunzătoare unei

alte fișe a postului, total diferită de funcția ocupată anterior. Pentru

exercitarea acestor activității, recurentul-reclamant are vechime în

specialitatea studiilor superioare.

Așa fiind, în mod eronat

instanța de fond a apreciat că nu se poate reține că agenții de poliție au

vechime în această specialitate, deoarece funcția pe care au ocupat-o anterior

trecerii în corpul ofițerilor, nu putea fi decât o funcție corespunzătoare unor

funcții medii.

Atribuțiile corespunzătoare

funcțiilor de ofițer sunt diferit de atribuțiile corespunzătoare funcțiilor de

agenți de poliție, primii fiind absolvenți de studii superioare.

Invocarea de către recurent

a prevederilor

O.U.G.

nr. 9/2006 este greșită, întrucât acesta având calitatea de polițist, statutul

său este reglementat de prevederile Legii nr. 360/2002, iar actul normativ

invocat face trimitere la Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Potrivit dispozițiilor art.

139 alin. (4) din Ordinul

Ministerului Administrației și Internelor nr. 300/2004,

„agenților de poliție care îndeplinesc condițiile legale pentru trecerea în

corpul ofițerilor de poliție, li se acordă, indiferent de vechimea în

activitate, gradul profesional de subofițer de poliție”.

Susținerea recurentului,

privitoare la faptul că acest ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial,

urmează a fi înlăturată.

Conform dispozițiilor art.

35 alin. (3) din

H.G.

nr. 50/2005, pentru

aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru

elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare

„nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea

I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele instrucțiunilor și alte acte cu

caracter normativ care au ca obiect reglementări în sectorul de apărare, ordine

publică și siguranța națională”.

Având în vedere cele mai sus

expuse, recursul declarat de reclamant se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.D.

împotriva sentinței nr. 89 din 19 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2006.