ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3826/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3826/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea formulată pe calea
contenciosului administrativ la data de 14 februarie 2006, reclamantul S.D. a
solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și
Internelor, obligarea autorității pârâte să-i acorde gradul profesional de
inspector principal de poliție, conform pregătirii și vechimii în specialitate
de polițist.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a arătat
că pârâtul refuză în mod nejustificat acordarea gradului profesional menționat,
deși a absolvit Școala de Poliție și, ulterior, Facultatea de Drept, având o
vechime în calitate de polițist de 10 ani.
Prin sentința nr. 40/F din 7 martie 2006, Curtea
de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca
nefondată, acțiunea formulată de reclamantul S.D. împotriva pârâtului
Ministerul Administrației și Internelor.
Pentru a pronunța o asemenea soluție,
instanța de fond a reținut că susținerile reclamantului nu pot fi valorificate,
întrucât acesta nu a făcut dovada calității de polițist, deși i s-a cerut acest
lucru.
Făcând trimitere la dispozițiile art. 1169 C. civ., ca prevedere comună în materie de probațiune, potrivit căreia sarcina probei revine
reclamantului, instanța de fond a considerat că, în lipsa oricăror dovezi,
acțiunea este nefondată.
Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de
Apel Galați a declarat recurs, reclamantul S.D., susținând, în esență, că, în
cazul agenților de poliție care sunt trecuți în corpul ofițerilor, trebuie să
li se acorde grade profesionale în funcție de pregătirea lor și de vechimea în
specialitatea studiilor absolvite.
Menționează reclamantul că, prin actul atacat
se impunea să i se acorde gradul profesional de inspector principal de poliție
și nu cel de subinspector de poliție.
Recursul este fondat, pentru următoarele
considerente.
Instanța de fond a soluționat cauza, fără ca la
dosar să fi fost depusă dispoziția nr. S/II/2264 din 1 februarie 2006,
contestată de reclamant.
De asemenea, se impune că
recurentul-reclamant să prezinte dovezi care să ateste susținerea sa, că a
participat la examenul din 19 decembrie 2005, fiind trecut în corpul ofițerilor.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004,
înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente,
persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes
legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite
autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării
actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia.
Așa fiind, se impune ca reclamantul să facă
dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Având în vedere cele mai sus expuse, precum
și prevederile art. 304 pct. 9, art. 313 și art. 315 C. proc. civ., urmează a se admite recursul declarat de reclamant, să se caseze sentința atacată,
cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S.D. împotriva sentințe
nr. 40/F din 7 martie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ
și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza,
spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7
noiembrie 2006.