ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2090/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 1986/2005, reclamantul P.S.A.

a chemat-o în judecată pe pârâta SC T. SA Gura Vadului, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea acesteia de a-și achita obligația legală față de reclamant, în calitate de acționar, corespunzător anilor 2003 - 2004. În motivarea acțiunii, a arătat că, în baza Legii nr. 18/1991, defunctei sale mame, P.A., i s-a stabilit calitatea de acționar la societatea pârâtă, pentru o suprafață de 5 ha viță de vie și 10 ha arabil, conform deciziei nr. 275 din 23 aprilie 1992 și Tribunalul Prahova, prin sentința nr. 2522 din 21 august 2003, a dispus acordarea acestor drepturi pentru anii 2001 – 2002. Prin sentința nr. 221 din 9 mai 2005, Tribunalul Prahova, secția comercială, a respins excepțiile netimbrării și a lipsei calități procesuale active a reclamantului, invocate de pârâtă, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să-i acorde reclamantului produsele agricole cuvenite pentru anii 2003-2004, aferente suprafeței de teren de 10 ha arabil sau echivalentul în lei al acestora.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 48/1994, astfel că, în temeiul Legii nr. 146/1997, este scutită de plata taxelor judiciare de timbru. În privința excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut că decizia nr. 275 din 23 aprilie 1992, prin care autorul reclamantului a obținut calitatea de acționar la SC T. SA în baza Legii nr. 18/1991 nu a fost revocată, această calitate subzistând până la data restituirii terenurilor în natură și eliberării titlurilor de proprietate. Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că pârâtei îi subzistă obligațiile prevăzute de Legea nr. 48/1994, până la eliberarea titlurilor de proprietate, și punerea în posesie efectivă a proprietarilor, prin restituirea în natură a terenurilor.

Prin decizia nr. 213 din 8 septembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul declarat de pârâtă, împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins acțiunea reclamantului.

În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că la data la care s-a stabilit calitatea de acționar pentru autoarea reclamantului, apelanta era o societate cu capital majoritar de stat; prin modificarea structurii capitalului ce a intervenit la 4 august 1999 s-a hotărât reducerea capitalului social cu suma reprezentând contravaloarea terenurilor agricole ce urmau a fi retrocedate foștilor proprietari în temeiul Legii nr. 169/1998, în acest fel toate persoanele care deveniseră acționari ai societății, încetând să dețină această calitate; decizia nr. 275/1992 nu a fost revocată și intimatul-reclamant se poate adresa pentru respectarea drepturilor sale către A.D.S., proprietarul terenului așa cum a precizat și M.A.P.D.R.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamantul P.S.A. În motivarea recursului său, reclamantul arată că reducerea capitalului social al societății, care a intervenit la 4 august 1999 nu a vizat (afectat) decât terenurile deținute de domeniul public și de acei acționari care au calitatea de locatori în baza art. 25 din Legea nr. 16/1994, în timp ce toți ceilalți acționari, care nu au optat pentru calitatea de locator, au rămas în continuare acționari cu drepturi depline în societate; recurentul susține astfel că nu a optat niciodată pentru calitatea de locator, în locul celei de acționar.

Arată, de asemenea, că există o contradicție în considerentele deciziei, întrucât instanța, reținând că intimatul nu și-a pierdut calitatea de acționar, având calitate procesuală activă pentru a-și solicita drepturile cuvenite, înseamnă că recunoaște că nu toate persoanele care deveniseră acționari au încetat să dețină această calitate, astfel cum se arată în continuare în considerentele aceleiași decizii; În fine, menționează că sintagma „noul proprietar” folosită de Direcția Juridică a Ministerului Agriculturii se referă la acea persoană juridică (sau fizică) care a luat în concesiune terenurile și nu la persoana sa. Recursul este fondat și va fi admis potrivit considerentelor ce vor fi mai jos arătate.

Astfel, în ce privește susținerea în conformitate cu care ar exista contradicție între considerentele reținute de curtea de apel în decizia pronunțată, se constată că este fondată, deoarece contradicția semnalată este reală. Și susținerea potrivit căreia sintagma „noul proprietar”, folosită de Direcția Juridică a M.A.P.D.R., atunci când este menționată în text, nu se referă la reclamant este adevărată.

În ce privește fondul cauzei, din examinarea hotărârilor pronunțate, în raport de actele dosarului și de probele administrate, se reține că reducerea capitalului social al societății (SC T. SA), care s-a privatizat, cu suma reprezentând contravaloarea terenurilor agricole ce urmau a fi retrocedate foștilor proprietari nu determină pierdearea calității de acționar al societății, deținute de reclamant, ci această calitate subzistă până la eliberarea titlului de proprietate și punerea în posesie efectivă, așa încât reclamantul este îndreptățit la acordarea drepturilor sale, constatând în produse agricole sau echivalentul bănesc al acestora pentru anii 2003 – 2004, așa cum corect a hotărât prima instanță care s-a pronunțat în cauză.

În consecință, se va admite recursul declarat de reclamant și se va modifica decizia recurată, în sensul că se va respinge apelul pârâtei și va fi menținută ca legală sentința tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul P.S.A. împotriva decizie nr. 213 din 8 septembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ. Modifică decizia recurată în sensul că respinge apelul pârâtei SC T. SA Gura Vadului, menține sentința nr. 221 din 9 mai 2005 a Tribunalului Prahova. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 7 iunie 2006.