ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.06.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2090/2006

HOTĂRÂRE
07.06.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2090/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la Tribunalul Prahova sub nr. 1986/2005, reclamantul P.S.A. a chemat-o în

judecată pe pârâta SC T. SA Gura Vadului, solicitând instanței ca, prin

sentința ce se va pronunța să dispună obligarea acesteia de a-și achita

obligația legală față de reclamant, în calitate de acționar, corespunzător

anilor 2003 - 2004.

În motivarea acțiunii, a

arătat că, în baza Legii nr. 18/1991, defunctei sale mame, P.A., i s-a stabilit

calitatea de acționar la societatea pârâtă, pentru o suprafață de 5 ha viță de

vie și 10 ha arabil, conform deciziei nr. 275 din 23 aprilie 1992 și Tribunalul

Prahova, prin sentința nr. 2522 din 21 august 2003, a dispus acordarea acestor

drepturi pentru anii 2001 – 2002.

Prin sentința nr. 221 din 9

mai 2005, Tribunalul Prahova, secția comercială, a respins excepțiile

netimbrării și a lipsei calități procesuale active a reclamantului, invocate de

pârâtă, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să-i acorde reclamantului

produsele agricole cuvenite pentru anii 2003-2004, aferente suprafeței de teren

de 10 ha arabil sau echivalentul în lei al acestora.

Pentru a pronunța această

sentință, tribunalul a reținut că cererea de chemare în judecată a fost

întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 48/1994, astfel

că, în temeiul Legii nr. 146/1997, este scutită de plata taxelor judiciare de

timbru.

În privința excepției lipsei

calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut că decizia nr. 275

din 23 aprilie 1992, prin care autorul reclamantului a obținut calitatea de

acționar la SC T. SA în baza Legii nr. 18/1991 nu a fost revocată, această

calitate subzistând până la data restituirii terenurilor în natură și eliberării

titlurilor de proprietate.

Pe fondul cauzei, instanța

de fond a reținut că pârâtei îi subzistă obligațiile prevăzute de Legea nr. 48/1994,

până la eliberarea titlurilor de proprietate, și punerea în posesie efectivă a

proprietarilor, prin restituirea în natură a terenurilor.

Prin decizia nr. 213 din 8

septembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis apelul declarat de pârâtă, împotriva sentinței mai sus

menționate, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins acțiunea

reclamantului.

În motivarea acestei soluții,

instanța de apel a reținut că la data la care s-a stabilit calitatea de

acționar pentru autoarea reclamantului, apelanta era o societate cu capital

majoritar de stat; prin modificarea structurii capitalului ce a intervenit la 4

august 1999 s-a hotărât reducerea capitalului social cu suma reprezentând

contravaloarea terenurilor agricole ce urmau a fi retrocedate foștilor

proprietari în temeiul Legii nr. 169/1998, în acest fel toate persoanele care

deveniseră acționari ai societății, încetând să dețină această calitate;

decizia nr. 275/1992 nu a fost revocată și intimatul-reclamant se poate adresa

pentru respectarea drepturilor sale către A.D.S., proprietarul terenului așa

cum a precizat și M.A.P.D.R.

Împotriva deciziei curții de

apel a declarat recurs reclamantul P.S.A.

În motivarea recursului său,

reclamantul arată că reducerea capitalului social al societății, care a

intervenit la 4 august 1999 nu a vizat (afectat) decât terenurile deținute de

domeniul public și de acei acționari care au calitatea de locatori în baza art.

25 din Legea nr. 16/1994, în timp ce toți ceilalți acționari, care nu au optat

pentru calitatea de locator, au rămas în continuare acționari cu drepturi

depline în societate; recurentul susține astfel că nu a optat niciodată pentru

calitatea de locator, în locul celei de acționar.

Arată, de asemenea, că

există o contradicție în considerentele deciziei, întrucât instanța, reținând

că intimatul nu și-a pierdut calitatea de acționar, având calitate procesuală

activă pentru a-și solicita drepturile cuvenite, înseamnă că recunoaște că nu

toate persoanele care deveniseră acționari au încetat să dețină această

calitate, astfel cum se arată în continuare în considerentele aceleiași

decizii;

În fine, menționează că

sintagma „noul proprietar” folosită de Direcția Juridică a Ministerului

Agriculturii se referă la acea persoană juridică (sau fizică) care a luat în

concesiune terenurile și nu la persoana sa.

Recursul este fondat și va

fi admis potrivit considerentelor ce vor fi mai jos arătate.

Astfel, în ce privește

susținerea în conformitate cu care ar exista contradicție între considerentele

reținute de curtea de apel în decizia pronunțată, se constată că este fondată,

deoarece contradicția semnalată este reală.

Și susținerea potrivit

căreia sintagma „noul proprietar”, folosită de Direcția Juridică a M.A.P.D.R.,

atunci când este menționată în text, nu se referă la reclamant este adevărată.

În ce privește fondul

cauzei, din examinarea hotărârilor pronunțate, în raport de actele dosarului și

de probele administrate, se reține că reducerea capitalului social al

societății (SC T. SA), care s-a privatizat, cu suma reprezentând contravaloarea

terenurilor agricole ce urmau a fi retrocedate foștilor proprietari nu

determină pierdearea calității de acționar al societății, deținute de

reclamant, ci această calitate subzistă până la eliberarea titlului de

proprietate și punerea în posesie efectivă, așa încât reclamantul este

îndreptățit la acordarea drepturilor sale, constatând în produse agricole sau

echivalentul bănesc al acestora pentru anii 2003 – 2004, așa cum corect a

hotărât prima instanță care s-a pronunțat în cauză.

În consecință, se va admite

recursul declarat de reclamant și se va modifica decizia recurată, în sensul că

se va respinge apelul pârâtei și va fi menținută ca legală sentința

tribunalului.

Admite recursul declarat de

reclamantul P.S.A. împotriva decizie nr. 213 din 8 septembrie 2005 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ.

Modifică decizia recurată în

sensul că respinge apelul pârâtei SC T. SA Gura Vadului, menține sentința nr. 221

din 9 mai 2005 a Tribunalului Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 7 iunie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-09-21
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2747/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.S.A. a chemat-o în judecată pe pârâta SC T. SA și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța să fie obligată la plata drepturilor care
ÎCCJ 2013-03-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2739/2014
Deliberând asupra cauzei de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 6 aprilie 2011, reclamanta N.I.D. a chemat în judecată pe pârâtele SC T. SA, SC
ÎCCJ 2008-11-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3526/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Prahova, înregistrată la data de 13 iulie 2007, reclamanta RN P.R., direcția silvică Ploiești, a chemat în judecată pe
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 402/2015
reclamantul nu a chemat în judecată aceste instituții în calitate de pârâte, ci Statul Român și, prin urmare, a respins excepția invocată. Pe fondul cauzei, s-a reținut caprin adresa din 3 ianuarie 2006 emisă de Comisia Locală de Aplicare a
ÎCCJ 2005-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2629/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 7 ianuarie 2004, reclamantul E.A., a solicitat obligarea în solidar a pârâtelor P.O.B. și SC Z. SRL Câmpina la plata sumei d
Sursă