ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4155/2006

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Petenții M.I. și M.A., prin procurator S.M., la 2 februarie 2006, au formulat contestație la executare împotriva a 200 de dosare soluționate de instanțele din jud. Mehedinți exemplificând dosarele nr. 5488/2005, 4999/2005, 1792/2005, 4904/2005 și 2711/2005, calificând cererea și sub aspectul contestației în anulare și sub aspectul revizuirii. În motivarea contestației petenții nu precizează cazurile prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc. pen., limitându-se a însera cuvinte jignitoare la adresa judecătorilor care au soluționat dosarele acestora. Prin sentința penală nr. 78 din 23 februarie 2006, Tribunalul Mehedinți a respins contestația la executare, ca neîntemeiată, obligându-i pe contestatori la cheltuieli judiciare statului.

Împotriva sentinței penale mai sus menționată au declarat apel cei doi petenți. Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 153 din 8 mai 2006, a respins, ca nefondat, apelul contestatorilor M.I. și M.A., obligându-i pe apelanți la cheltuieli judiciare către stat. Împotriva deciziei pronunțată de curtea de apel, cei doi contestatori au formulat recursuri. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 6 alin. (1) C. proc. pen., constată următoarele: Contestația la executare este un procedeu jurisdicțional de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Fiind un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, legea a prevăzut expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare.

Într-adevăr, din examinarea conținutului cererii, Curtea constată că nu sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 461 C. proc. pen., care limitează cazurile în care o sentință penală definitivă poate fi contestată, fiind exclusă orice interpretare ori adăugare la lege. Nici în apel contestatorii nu au invocat incidența vreunuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de textul mai sus citat, limitându-se la a insera cuvinte jicnitoare la adresa judecătorilor care au soluționat dosarele acestora. Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de contestatorii M.I.

și M.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de contestatorii M.I. și M.A. împotriva deciziei penale nr. 153 din 8 mai 2006 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurenții contestatori la plata sumelor de câte 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 iunie 2006.