ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3929/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 6 decembrie 2005, reclamantul M.A. a chemat în judecată

Departamentul Național Anticorupție - Compartimentul economico-administrativ,

în calitate de ordonator principal de credite, solicitând obligarea pârâtului

la plata sumei integrale a salariului pe luna octombrie 2005, care a fost

diminuat și nu a fost plătit integral sporul de 25% reprezentând sporul pentru

misiune permanentă.

În motivarea acțiunii sale,

reclamantul a arătat că a fost salariat al Ministerului Administrației și

Internelor, detașat la Parchetul Național Anticorupție, pentru o perioadă de 6

(șase) ani, îndeplinind funcția de ofițer de poliție judiciară, în conformitate

cu prevederile O.U.G. nr. 43/2002, modificată și completată prin O.G. nr.

24/2004, aprobată prin Legea nr. 601/2004, toate drepturile salariale fiind

acordate de Parchet.

Reclamantul a mai arătat că

la data de 1 octombrie 2005, la cerere, a solicitat încetarea raporturilor de

muncă și trecerea în rezerva cu drept la pensie de serviciu, conform

prevederilor legale în vigoare, respectiv Legea nr. 179/2004; astfel, prin

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. S/II/4879/2005, cu data de

1 octombrie 2005, i-a încetat detașarea la Parchetul Național Anticorupție și raporturile

de serviciu cu drept la pensie, solicitare cu care a fost de acord și

conducerea Parchetului Național Anticorupție. La solicitarea Ministerului

Administrației și Internelor - Direcția Management Resurse Umane, Departamentul

economico-administrativ din Parchetul Național Anticorupție, prin adresa nr.

2959 din 10 octombrie 2005, comunica acestei unități drepturile salariale

defalcate pe elementele salariale de care am beneficiat în ultimele 6 luni de

activitate în cadrul Parchetului Național Anticorupție, respectiv lunile mai -

octombrie 205. În această adresă la nr. curent 8 se specifică valoarea de 818

RON reprezentând sporul pentru misiune permanentă de 25%.

A mai arătat reclamantul, că

Departamentul economico-administrativ din Departamentul Național Anticorupție,

cu adresa nr. 3123 din 25 octombrie 2005, revine și trimite Ministerului

Administrației și Internelor - Direcția Management Resurse Umane, o nouă adresă

cu drepturile salariale de care a beneficiat în ultimele 6 (șase) luni de

activitate în cadrul acestei instituții cu modificarea cuantumului la nr.

curent 8, respectiv sporul pentru misiune permanentă de 25% în valoare de

această dată de numai 156 RON. specificând că. începând cu data de 7 octombrie

2005, conform O.U.G. nr. 134/2005, ofițerii de poliție judiciară din

Departamentul Național Anticorupție nu mai beneficiază de sporul pentru misiune

permanentă de 25%. Aceasta, în condițiile în care, în conformitate cu

prevederile O.U.G. nr. 24/2004 și aprobată prin Legea nr. 601/2004, la art. 28

alin. (3), se specifică drepturile salariale de care beneficiază ofițerii de

poliție judiciară din cadrul Parchetului Național Anticorupție.

Reclamantul a mai arătat că

salariul pentru funcția îndeplinită de ofițerii de poliție judiciară se

stabilește potrivit Anexei nr. 1 cap. A nr. crt. 29 din O.U.G. nr. 177/2002, de

șeful de birou potrivit Anexei nr. 1 cap. A, nr. crt. 28, de șeful de serviciu,

potrivit Anexei nr. 1 cap. A, nr. crt. 27 și de șeful de brigadă, potrivit

Anexei nr. 1 cap. A, nr. crt. 26, iar potrivit art. 11 din O.G. nr. 38/2003, în

cadrul salariului de bază, am beneficiat de un spor pentru misiune permanentă

de 25% din salariul pentru funcția îndeplinită, din salariul pentru gradul

profesional deținut și din gradații.

În plus, reclamantul a

arătat că în conformitate cu prevederile art. 2 din O.G. nr. 38/2003, sporul

pentru misiune permanentă face parte integrantă din salariul de bază, iar

potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003 trebuia să

beneficieze de salariul de bază până la sfârșitul lunii octombrie 2005,

inclusiv de cuantumul integral al sporului pentru misiune permanentă de 25%

(care face parte integral din salariul de bază), întrucât raporturile sale de

serviciu, atât cu Parchetul Național Anticorupție, cât și cu Ministerul

Administrației și Internelor au încetat la data de 1 octombrie 2005. Faptul că

ulterior, conform O.G. nr. 134/2005, acest spor nu a mai fost acordat

ofițerilor de poliție judiciară, nu-l poate leza.

De altfel, reclamantul a

arătat și că inițial, Parchetul Național Anticorupție i-a calculat drepturile

în mod legal (adresa nr. 2959 din 10 octombrie 2005).

Concluzionând, reclamantul a

precizat că neacordarea sporului pentru misiune permanentă îl afectează la

stabilirea pensiei, acesta fiind un element esențial ce se ia în calcul la

stabilirea cuantumului pensiei de serviciu.

Tribunalul Maramureș, secția

civilă, prin sentința nr. 67 din 30 ianuarie 2006, a declinat competența

soluționării pricinii, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios

administrativ, reținând, în esență, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile

art. 42 din O.U.G. nr. 177/2002 și cele ale art. 158 C. proc. civ.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 171

din 29 martie 2006, a respins acțiunea reclamantului, ca prematură, reținând,

în esență, că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile

prevăzută de Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, în termen legal, reclamantul M.A., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Deși nu și-a structurat

motivele de recurs potrivit dispozițiile art. 302

1

și C. proc. civ.,

coroborate cu cele ale art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, totuși, în

dezvoltarea acestora, recurentul-reclamant susține, pe de o parte, necompetența

materială a Curții de Apel Cluj de a soluționa pricina în raport cu obiectul

cauzei și dispozițiile legale incidente acesteia. Pe de altă parte,

recurentul-reclamant susține că în mod greșit instanța de fond nu a avut în

vedere că a solicitat acordarea sporului de misiune permanentă, pe luna

octombrie 2005.

În plus, arată

recurentul-reclamant, în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere că

pârâtul nu a putut face dovada că i-a comunicat adresa nr. 3123 din 25

octombrie 2005.

Examinând cauza, în raport

cu criticile aduse soluției instanței de fond, cu probele administrate, precum

și dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, având în vedere

dispozițiile art. 137 și art. 304 pct. 3 C. proc. civ., coroborate cu cele ale

art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va examina cu prioritate

motivul de recurs privind pronunțarea hotărârii atacate cu încălcarea

competenței materiale ce are un caracter dirimant.

În acest sens, în raport cu

obiectul acțiunii recurentului-reclamant, prezentat pe larg în cele ce preced,

Înalta Curte constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 42 din

O.U.G. nr. 177/2002, ci prevederile art. 283 C. muncii, referitoare la un

conflict de drepturi, în speță acestea vizând neacordarea unor drepturi

salariale.

Prin urmare, Înalte Curte

constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 283 și 294 C. muncii,

coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Având în vedere că motivul

de recurs ce vizează încălcarea competenței materiale, este o chestiune de

ordine publică ce face de prisos cercetarea celorlalte motive de recurs, Înalta

Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, în baza dispozițiilor

art. 313 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 20 și 28 din Legea nr.

554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Maramureș

care va lua în considerare și celelalte aspecte arătate în motivele de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

M.A. împotriva sentinței civile nr. 171 din 29 martie 2006 a Curții de Apel

Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Maramureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 noiembrie 2006.