ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2006

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 438

din 27 februarie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de

reclamanta SC T.S. SRL. prin care aceasta a solicitat ca prin hotărârea ce se

va pronunța. să se anuleze decizia nr. 197 din 8 noiembrie 2005, emisă de

Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și

admiterea cererii de suspendare a executării procesului-verbal nr. 15 din 8

ianuarie 2004, încheiat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov.

Pentru a hotărî astfel, a

reținut că reclamantul nu a formulat, în faza soluționării contestației pe cale

administrativă, o cerere de suspendare a executării procesului-verbal nr. 15

din 8 ianuarie 2004, emis de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov,

potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (2) C. proc. fisc. și pct. 11.3 din

Instrucțiunile din 27 septembrie 2005 pentru aplicarea titlului IX din O.G. nr.

92/2003.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamanta SC T.S. SRL, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivare recurenta a

susținut că, atâta vreme cât Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională

de Administrare Fiscală, prin decizia nr. 69 din 16 martie 2004, a suspendat soluționarea cauzei, până la pronunțarea unei soluții pe latură penală, ca urmare a

înaintării procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004 către Parchetul

Național Anticorupție și întocmirii rechizitoriului în dosar nr. 343P/2003,

este suspendată și procedura fiscală curentă de executare, așa cum este

reglementată de Codul de procedură fiscală.

Din analiza soluției

instanței de fond, a motivelor de recurs, în raport cu probele administrate în

cauză și cu dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că

recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente.

În mod corect a reținut

instanța de fond că, prin contestația formulată pe cale administrativă, de

către recurenta-reclamantă împotriva procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004,

nu s-a solicitat și suspendarea executării actului administrativ fiscal atacat,

astfel că organul de soluționare a contestațiilor nu se putea pronunța asupra a

ceea ce nu s-a cerut, așa cum prevăd și dispozițiile art. 183 alin. (1) teza a

III-a din O.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală,

potrivit cărora „soluționarea contestației se face în limitele sesizării”.

Totodată, potrivit

dispozițiilor art. 185 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, republicată, „organul de

soluționare a contestației poate suspenda executarea actului administrativ

atacat, până la soluționarea contestației, la cererea temeinic justificată a

contestatorului”.

Argumentele recurentei,

potrivit cărora se subînțelege că, atâta vreme cât s-a formulat contestație

împotriva procesului-verbal nr. 15 din 8 ianuarie 2004, s-a solicitat și

desființarea acestui act de control sub toate aspectele, inclusiv cu privire la

executarea acestuia, invocând, totodată, și existența în speță a laturii penale,

nu pot fi reținute de Înalta Curte, întrucât dispozițiile art. 185 alin. (1)

din O.G. nr. 92/2003, republicată, prevăd expres că introducerea contestației

pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ-fiscal.

Pe de altă parte, cererea de

suspendare a executării actului administrativ nu poate fi adresată direct

instanței de contencios administrativ, în cazul în care contestația se află în

curs de soluționare pe cale administrativă.

Pentru aceste considerente,

Curtea constată că recursul este nefondat și, în temeiul art. 312 alin. (1)

teza a II-a C. proc. civ., îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC T.S.

SRL Brănești, împotriva sentinței nr. 438 din 27 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 noiembrie 2006.