ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3169/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la 21 februarie 2006, contestatoarele V.V.P. și D.M. au solicitat anularea dispoziției nr. 74 din 20 ianuarie 2006, emisă de Primarul Municipiului Drăgășani, în baza Legii nr. 10/2001, prin care li s-a respins notificarea nr. 16/2003, ca fiind formulată peste termenul prevăzut de lege. În motivare, contestatoarele au arătat că sunt moștenitoarele autorilor V.R. și V.P., care au deținut în proprietate un teren de 482 mp și o casă din cărămidă, imobile expropriate în baza Legii nr. 120/1988, pentru care ele au solicitat acordarea de despăgubiri. Au mai arătat că dispoziția emisă de primar este nelegală, deoarece ele au depus în termenul legal cererea de despăgubiri și nu s-a reținut că acest termen a fost prelungit ulterior prin diferite acte legislative, iar anterior notificării, contestatoarele formulaseră cereri de restituire a imobilelor.

Prin sentința civilă nr. 406 din 8 iunie 2006, Tribunalul Vâlcea a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 74 din 20 ianuarie 2006, emisă de Primarul Municipiului Drăgășani și l-a obligat pe acesta să rezolve notificarea nr. 16/2003 pe fond. Instanța de fond a reținut că dispoziția dată de primar este nelegală, pentru că, în speță trebuiau să se aibă în vedere și cererile anterioare adresate aceleiași instituții și care au rămas nerezolvate până în prezent, ori, să le dea contestatoarelor, în termenul prevăzut de lege, îndrumările necesare pentru a formula notificarea prevăzută de Legea nr. 10/2001, prin intermediul unui executor judecătoresc, lucru pe care primarul nu l-a făcut.

S-a reținut, că autorul contestatoarelor a formulat cerere în baza Legii nr. 18/1991, dar aceasta a rămas fără răspuns, iar prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției s-a prevăzut că notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a acesteia, se vor înainta în termen de 60 de zile comisiilor comunale, orășenești, municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată și Legii nr. 1/2000. Pârâtul a declarat apel împotriva acestei sentințe. Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 258/A din 22 noiembrie 2006, a admis apelul și a schimbat sentința în sensul că a respins contestația. S-a reținut, în esență, că, întrucât notificarea înaintată de cele 2 contestatoare, s-a făcut peste termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, care este un termen de decădere, în mod nelegal a dispus prima instanță anularea dispoziției și obligarea primarului de a se pronunța asupra fondului.

Împotriva acestei decizii contestatoarele au declarat recurs și au susținut că instanța de apel a apreciat în mod nelegal că nu au formulat notificarea în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, întrucât prin Legea nr. 247/2005 se prevede că notificărilor nesoluționate până la data intrării ei în vigoare, li se aplică dispozițiile art. 5 alin. (2), care menționează că alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru terenurile prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. De aceea, consideră că aceste prevederi legale trebuiesc aplicate prin analogie și notificărilor înregistrate anterior și nesoluționate până la adoptarea Legii nr. 247/2005. Recursul este nefondat față de susținerile contestatoarelor și față de considerentele corecte ale curții de apel.

Așa cum corect s-a reținut, notificarea contestatoarelor s-a înregistrat la 24 aprilie 2003. Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, notificarea persoanei îndreptățite trebuia făcută în 6 luni, termenul fiind prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și O.U.G. nr. 145/2001, până la 14 februarie 2002. Întrucât termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, republicată (fost art. 21) este un termen de decădere, el nefiind susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen, dispoziția primarului de respingere a notificării pentru nerespectarea termenului legal este dată cu respectarea normelor speciale imperative.

Corect s-a reținut că dispozițiile din Titlul I din Legea nr. 247/2005 se referă la notificările nesoluționate până în prezent și nicidecum la cele nedepuse în termen și cu privire la cu totul alte imobile, respectiv la construcții situate în extravilanul localității aparținând exploatațiilor agricole sau la construcțiile de pe terenurile forestiere. Astfel, curtea de apel, reținând corect că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică, a schimbat-o respingând contestația formulată și a pronunțat o hotărâre legală. Pentru aceste motive, criticile exprimate nefiind întemeiate, recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de V.V.P. și D.M. împotriva deciziei nr. 258/A din 22 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2007.