ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1335/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1126 din 17 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții P.F. și P.A., a fost obligată Primăria municipiului București să soluționeze notificările înregistrate sub nr. 8022 din 31 iulie 2001 și 8026 din 31 iulie 2001 și a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 1037 A din 7 iunie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă. Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs municipiul București, prin Primarul general, încadrându-l în prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și susținând în esență, că termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligației unității deținătoare de a se pronunța asupra cererii de restituire începe să curgă, fie de la data înregistrării notificării, fie de la data depunerii actelor doveditoare că reclamanții nu au precizat data depunerii ultimului înscris, deși între părți a fost purtată corespondență și că termenul de 60 de zile este termen de recomandare, dispoziția legală prin care este reglementat neavând caracter imperativ. Recursul este nefondat.

Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură, iar potrivit art. 22 din aceeași lege, actele doveditoare vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii, termen prelungit succesiv, cu încă 6 luni, prin O.U.G. nr. 109/2001 și 145/2001. Cum notificările reclamanților au fost înregistrate la data de 31 iulie 2001, iar dispoziția motivată a pârâtului nu a fost emisă nici până în prezent se constată că termenul de 60 de zile a fost cu mult depășit, indiferent dacă este calculat de la data înregistrării notificării sau de la data depunerii înscrisurilor doveditoare.

De altfel, în privința actelor doveditoare, din probele administrate în cauză nu rezultă că pârâta ar fi solicitat reclamanților completarea înscrisurilor anexate notificărilor. În aceste condiții, se constată că pârâta nu a respectat termenul legal, care, și în ipoteza în care ar fi considerat un termen de recomandare, depășește chiar și limitele unui termen rezonabil. În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 1037 A din 7 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a III a civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 februarie 2006.