ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.09.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7515/2006

HOTĂRÂRE
28.09.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7515/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

1505/C/2004 reclamantul T.C.P. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român,

prin Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat la plata sumei de 10

miliarde lei, reprezentând reparația materială și morală pentru arestarea sa

nelegală pentru perioada 2 martie 1999-26 octombrie 2001.

În motivarea cererii reclamantul a

arătat că a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la

delapidare și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, ancheta fiind

desfășurată sub supravegherea Parchetului Militar Iași, iar începând cu data de

2 martie 1999 s-a luat măsura arestării preventive, prelungită ulterior și de

instanță până la data de 26 octombrie 2001.

Prin rechizitoriul nr. 68/P/2003,

s-a dispus, între altele, scoaterea sa de sub urmărire penală, soluție ce i-a

fost comunicată la data de 7 iulie 2004.

A mai arătat că, la momentul

arestării, care a durat 2 ani, 7 luni și 1 zi era salariat la SC S. SA Galați

în calitate de agent detectiv și avea familie, fiind căsătorit și tatăl unui

copil minor.

Referitor la prejudiciul material

suferit, acesta arată că el provine, în principal, din neîncasarea drepturilor

salariale, așa cum au fost primite, cu creșterile intervenite, de către toți

colegii și în efortul familiei de angajare a avocaților care să-l apere,

deplasările acesteia la instanțele din Iași și București, cheltuielile cu

transportul și cazarea, cumpărare de alimente și țigări pentru pachetele la

care avea dreptul, sumă al cărui cuantum total îl apreciază la 350.000.000 lei,

în valoare actualizată.

În ce privește prejudiciul moral

suferit, pe lângă trauma psihică directă provenind din arestarea sa, acesta a

fost accentuat de publicitatea făcută și faptul că soția sa a divorțat.

Tribunalul Galați, prin sentința

civilă nr. 1059/2005, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul la

184.855.784 lei daune materiale și la suma de 2 miliarde lei daune morale.

Pentru a pronunța această soluție,

tribunalul a reținut că probele administrate dovedesc suferința și sacrificiile

materiale ale familiei, cât și faptul că s-a destrămat familia din vina unei

hotărâri nelegale.

Daunele materiale au fost stabilite

prin expertiză tehnică contabilă, iar daunele morale au fost considerate ca

îndestulătoare în sumă de 2 miliarde lei.

Reclamantul a declarat apel

împotriva acestei hotărâri, pe care a criticat-o sub aspectul cuantumului

daunelor morale.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

civilă nr. 845/A din 23 noiembrie 2005, a admis apelul reclamantului și a

schimbat în parte sentința, în sensul că a majorat cuantumul daunelor morale la

3 miliarde lei.

De asemenea, a respins apelul

declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Curtea de apel, cu privire la

întinderea despăgubirii pentru prejudiciul moral suferit de reclamant, a avut

în vedere durata mare a privării de liberate, consecințele pe plan moral ale

arestării, atingerea adusă demnității, destrămarea relațiilor de familie etc.

Referitor la apelul Statului Român,

instanța a reținut că este nefondat, întrucât scoaterea de sub urmărirea

penală, deși o reparație morală, nu este suficientă pentru a acoperi

prejudiciul suferit ca urmare a arestării nelegale.

Reclamantul a declarat recurs

împotriva acestei decizii, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

El a susținut, în esență, că

acordarea unor daune morale de 3 miliarde lei este vădit insuficientă, în

raport cu dispozițiile art. 998 C. civ. și prevederile art. 50 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, solicitând

majorarea acestui cuantum.

Recursul urmează a fi respins pentru

considerentele ce succed.

Potrivit prevederilor art. 504 alin.

(2) C. proc. pen. are dreptul la repararea pagubei și persoana împotriva căreia

s-a luat o măsură preventivă, iar ulterior, pentru motivele arătate în

alineatul 1, a fost scoasă de sub urmărire sau a fost achitată.

Analizând considerentele din decizia

atacată, se constată că exact criteriile prevăzute de art. 504 C. proc. pen. au

fost avute în vedere de instanța de apel.

Cum recursul nu critică soluția

pentru nerespectarea acestor criterii, motivele invocate purtând doar asupra

cuantumului daunelor morale acordate, el se vădește a fi nefondat, urmând a fi

respins.

Respinge recursul declarat de reclamantul T.C.P.

împotriva deciziei nr. 845/A din 23 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5091/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 402/121 din 19 ianuarie 2007 M.V. a chemat în judecată Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligar
ÎCCJ 2005-11-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8638/2005
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la 18 decembrie 2003, reclamantul C.C. a chemat în judecată pe pârâtul Statul român,
ÎCCJ 2007-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6394/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 680 din 28 noiembrie 2001 a Tribunalului Iași a fost admisă acțiunea formulată de G.E., dispunându-se obligarea Statului Român pr
ÎCCJ 2003-03-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1120/2003
ul de pe lângă Tribunalul Iași au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 8 din 25 martie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Iași. Au fost obligați apelanții la 10.000.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant. Pentru a hotăr
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #119942)
ză”. S-a concluzionat că valoarea cheltuielilor de judecată efectuate în procesul penal, pentru care poate fi angajată răspunderea materială a statului în temeiul art. 504 C.proc.pen. este cea rezultată din valoarea actualizată a sumelor re
Sursă