ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3621/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3621/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față.
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin sentința 403 din 22 septembrie
2005 Tribunalul Vrancea a admis în parte acțiunea reclamantului F.L.G. în
contradictoriu cu Primăria orașului Odobești și a obligat pârâta să restituie
reclamantei suprafața de 629,15 mp teren situat în intravilanul orașului
Odobești megieșit cu drumul județean, F.L.G. pe două loturi și primăria
Odobești.
S-a reținut în considerentele
sentinței că defunctul R.I. împreună cu R.V. au deținut în proprietate pe raza
cartierului Unirea oraș Odobești un teren în suprafață de 4 ha vie, o cramă și
o casă de locuit cu o anexă compusă din bucătărie de vară, un dormitor pentru
muncitori, un șopron și un grajd, terenul aferent acestor construcții fiind de
circa 1000-1200 mp.
Imobilele au fost preluate abuziv de
către stat și evidențiate apoi în inventarul orașului Odobești.
Prin notificarea adresată Primăriei
orașului Odobești, R.V. a solicitat restituirea întregului imobil din cartierul
Unirii iar prin contractul de cesiune de drepturi litigioase, notificatoarea a
transmis dreptul de proprietate asupra imobilelor și creanțelor ce urmau a-i fi
acordate în temeiul Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 10/2001 în favoarea
nepoatei sale, respectiv reclamanta F.L.G.
Printre drepturile litigioase
transmise a fost și dreptul în privința terenului de sub construcții, stabilit
prin expertiza topo, efectuată în cauză, ca fiind în suprafață de 629,15 mp și
a cărui restituire s-a dispus prin sentință.
Prin încheierea din 21 februarie
2006, apelul declarat de Primăria oraș Odobești împotriva sentinței 403 din 22
septembrie 2005 a Tribunalului Vrancea a fost suspendat în temeiul art. 244
pct. 1 C. proc. civ. la cererea apelantei, până la soluționarea dosarului
453/2005 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a, având ca
obiect ieșirea din indiviziune, reclamanți fiind R.G.S. și L.A.M.,
intervenienți în favoarea Primăriei Odobești, iar pârâta K.A.M., procuratoarea
intimatei reclamante F.L.G.
Împotriva încheierii de suspendare,
a declarat recurs F.L.G., susținând în esență că suspendarea judecării apelului
nu se justifică, deoarece soluționarea acestuia nu depinde și nu are legătură
cu litigiul ce face obiectul dosarului 453/C/2003.
Recursul este întemeiat.
Instanța poate dispune în temeiul
art. 244 alin. (1) C. proc. civ. suspendarea judecății, atunci când dezlegarea
pricinii atârnă în tot sau în parte de existența sau neexistența unui drept ce
face obiectul unei alte judecăți.
În accepțiunea textului de
referință, măsura suspendării este lăsată la aprecierea pe care instanța o face
în privința legăturii între cauza dedusă judecății și existența sau neexistența
unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
În speță se constată că litigiul al cărui apel a fost
suspendat prin încheierea din 21 februarie 2006 vizează raporturile dintre
Primăria Odobești și persoana îndreptățită, cesionara drepturilor litigioase,
al cărui conținut se referă la măsurile reparatorii în privința dreptului de
proprietate vizând imobilele preluate abuziv în perioada de incidență a Legii
nr. 10/2001.
Litigiul formând dosarul 453/2005
înregistrat la Curtea de Apel București, secția a IX-a, se referă la recursul
împotriva deciziei 641 din 21 decembrie 2004 a Tribunalului București, secția
civilă, pronunțată într-un proces de partaj dintre intervenienții în interesul
Primăriei Odobești (din dosarul 1890/2005) și procuratoarea recurentei F.L.G.
Așa cum rezultă din copia încheierii
din 3 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a IX-a, pronunțată în
dosarul 453/2005, recursul declarat împotriva deciziei civile 641/2004 a
Tribunalului București a fost și el suspendat în temeiul art. 244 alin. (1) C.
proc. civ. până la soluționarea dosarului 1358/2004 al Judecătoriei sectorului
1 București al cărui obiect îl constituie anularea contractului de cesiune a
drepturilor litigioase, intervenit între R.V.V. și F.L.G.
Așadar, nu se poate reține că
soluționarea dosarului de apel 8097/44/2005 depinde de existența sau
inexistența unui drept litigios din dosarul 453/C/2005 al Curții de Apel
București, secția a IX, deoarece obiectul acestui din urmă dosar, vizează o
altă categorie de raporturi juridice, acelea dintre coproprietari, fără nicio
legătură cu valorificarea dreptului de proprietate a unuia din aceștia în
raport cu autoritatea locală Primăria Odobești deținătoarea terenului în
litigiu, preluat abuziv.
De altfel, în cauză, Primăria
apelantă cea care a solicitat suspendarea soluționării apelului nu-și justifică
interesul în aplicarea art. 244 alin. (1) C. proc. civ. deoarece nu este parte
în dosarul 453/C/2005, astfel că efectele declarative ale hotărârii de partaj
nu-i sunt opozabile.
Cel mult interesul Primăriei
Odobești, putea fi motivate de modul de soluționare a dosarului 1358/2004, care
pune în discuție valabilitatea contractului de cesiune și de aici legitimarea
intimatei F.L.G. de persoană îndreptățită, dar suspendarea pentru acest motiv
nu a fost solicitată și nici nu a fost pusă în discuția părților.
Așadar, neexistând legătură între
cauza ce face obiectul dosarului 8097/44/2005 al Curții de Apel Galați cu
dosarul 453/2005 al Curții de Apel București, secția a IX-a, sub aspectul
cerințelor impuse de art. 244 alin. (1) C. proc. civ., privind existența sau
neexistența unui drept de care atârnă dezlegarea primei pricini, se constată ca
nelegal prin încheierea din 21 februarie 2006 Curtea de Apel Galați a procedat
la suspendarea soluționării apelului împotriva sentinței civile 403 din 22
septembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Vrancea.
În consecință, în temeiul art. 313
C. proc. civ. recursul declarat de F.L.G. va fi admis, casându-se încheierea cu
trimiterea cauzei la Curtea de Apel Galați pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamanta F.L.G. împotriva încheierii din 21 februarie 2006 a Curții de Apel
Galați.
Casează încheierea și trimite cauza
la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 4 mai 2007.