ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7175/2006

Constată

că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a

civilă, sub nr. 2532 din 21 iulie 2005, revizuentul H.N. a solicitat în

contradictoriu cu intimații H.P., E.D., E.E. și Ș.E.C., să se dispună

revizuirea deciziei nr. 850/2005 pronunțată de secția a III-a civilă a Curții

de Apel București, întrucât nici la pronunțarea acesteia, după cum nici la

pronunțarea deciziei nr. 627/2004 a aceleiași instanțe, nu s-a avut în vedere

hotărârea definitivă ce anula actele subsecvente efectuate în baza deciziei

civile nr. 2863/A din 26 februarie 2000 a Tribunalului București, respectiv

încheierea din 11 mai 2004.

A susținut revizuentul existența

unor hotărâri potrivnice, respectiv, încheierea Tribunalului București din 11

mai 2004 și decizia Curții de Apel a cărei revizuire a cerut-o, invocând în

drept dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 940 din 1

septembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a III-a, a declinat

competența soluționării cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție, față de obiectul revizuirii, de temeiul invocat și de dispozițiile

art. 323 alin. (2) teza I C. proc. civ.

Astfel învestită, Înalta Curte

urmează să rețină următoarele cu privire la cererea de revizuire:

- Obiectul căii extraordinare de

atac formulate în condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., îl reprezintă

încheierea din 11 mai 2004 a Tribunalului București și decizia nr. 850 din 27

iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Prin încheierea pronunțată la 1 mai

2004 în dosarul nr. 2241/2000, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a

admis cererea formulată de H.N. și a dispus îndreptarea erorilor materiale

strecurate în considerentele deciziei civile nr. 2863/A din 26 septembrie 2000

a aceleiași instanțe, în sensul că numele părților vor fi citate corect H.N. și

H.A., ca apelanți-pârâți, iar numele intimatei-reclamante, ca H.E.A.

În ce privește decizia nr. 850 din

27 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a, prin aceasta s-a

respins ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de H.N. (împotriva

deciziei nr. 627 din 8 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a

IV-a), contestație prin intermediul căreia s-a invocat săvârșirea unor erori

materiale în judecarea cauzei, constând în faptul că nu s-a atașat dosarul de

fond și că instanța ar fi validat hotărâri nelegale, prin care s-a admis o

acțiune a reclamantului, nesemnată și netimbrată.

Considerentul pentru care a fost

respinsă contestația în anulare a fost acela al neîndeplinirii cerinței art.

318 alin. (1) C. proc. civ., pentru existența unor erori materiale.

Rațiunea reglementării motivului de

revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. constă în evitarea

încălcării puterii de lucru judecat a unei hotărâri, prin pronunțarea unei a

doua hotărâri care să contrazică ceea ce s-a statuat deja în mod irevocabil.

În speță, se pretinde că s-ar afla

în situație de contradicție o încheiere prin care, încuviițându-se cererea

formulată în condițiile art. 281 C. proc. civ. s-a dispus îndreptarea unei

erori materiale (cu privire la numele părților, menționate greșit în

considerentele hotărârii) și o decizie prin care s-a respins o contestație în

anulare, constatându-se că nu există eroare materială în sensul dispozițiilor

art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

Susținând existența contradictorialității

între cele două hotărâri, revizuentul se află în confuzie asupra noțiunii de

eroare materială în reglementarea, diferită, dată prin cele două texte

procedurale.

Astfel, în timp ce dispozițiile art.

281 C. proc. civ. vizează greșelile sau omisiunile cu privire la numele,

calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte

erori materiale (asemănătoare) din hotărâri sau încheieri, dispozițiile art.

318 alin. (1) C. proc. civ. vizează altfel de erori materiale, care pot fi îndreptate

prin intermediul contestației în anulare. Este vorba de erori procedurale, de

ordin formal (și nu de greșeli materiale în sensul art. 281 C. proc. civ.).

În consecință, prin admiterea unei

cereri întemeiate pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ. și respingerea unei

contestații în anulare fundamentate pe art. 318 C. proc. civ., nu se poate

ajunge în situația de contradicție a hotărârilor prevăzută de art. 322 pct. 7.

În plus față de aceste considerente,

trebuie avut în vedere faptul că aspectele rezolvate pe calea procedurală a

îndreptării de eroare materială, nu sunt rezultatul unor dezbateri

contradictorii [părțile putând fi chemate numai pentru a da anumite lămuriri,

conform art. 281 alin. (2) C. proc. civ.] și a dezlegării unor probleme

litigioase pentru ca încheierea pronunțată în aceste condiții să se poată

bucura de puterea lucrului judecat (care să fie eventual, încălcată printr-o

hotărâre ulterioară).

Reținându-se așadar, neîndeplinirea

cerinței art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru existența unor hotărâri

contradictorii, cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată cererea de revizuire

formulată de H.N. împotriva deciziei civile nr. 850 din 27 iunie 2005 a Curții

de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 18 septembrie 2006.