ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2767/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 15 iunie 2006, R.A. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 1430 din 14 iunie 2006 a Curții de Apel București, susținând că sentința atacată este nelegală și netemeinică. Sub acest aspect, recurentul a invocat faptul că, deși H.G. nr. 1822/2004 a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, cererea este admisibilă, întrucât această hotărâre de Guvern continuă să producă efecte în aceiași măsură, și după apariția Legii nr. 554/2004. Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 1430 din 14 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția comercială și de contencios administrativ, a constatat inadmisibilitatea formulării excepției de nelegalitate a H.G.

nr. 1822/2004. Așa fiind, instanța a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1822/2004, ridicată de R.A., în contradictoriu cu Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul General al Poliției Române și Guvernul României. Instanța de fond a reținut că în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituția României (principiul neretroactivității legii civile) nu se poate invoca Legea nr. 554/2004 care a intrat în vigoare pe 6 ianuarie 2005. Hotărârea atacată este greșită, astfel că prin admiterea recursului declarat, potrivit art. 312 C. proc. civ., sentința va fi casată cu trimitere pentru rejudecare, urmând ca instanța să se pronunțe pe fondul cauzei. H.G. nr. 1822/2004 a fost luată la 28 aprilie 2004. Acest act normativ privește drepturile de asigurări sociale speciale ale polițiștilor, respectiv stabilirea locurilor de muncă și activităților în condiții deosebite speciale și alte condiții specifice pentru polițiști.

Chiar dacă Legea nr. 554/2004 a intrat în vigoare la 6 ianuarie 2005, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se prevede că: „ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale, pot fi atacate oricând”. Este evident că în cauză excepția de nelegalitate privește un act normativ care poate fi cenzurat oricând, așa încât în mod greșit instanța de fond a considerat că cererea petentului este inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de R.A. împotriva sentinței civile nr. 1430 din 14 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 august 2006.