ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 965/2006

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14

februarie 2005, reclamantul municipiul Fălticeni, prin Primar, a solicitat ca,

în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Suceava și

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a județului Suceava, să se

dispună anularea H.G. nr. 911/2004, prin care s-a trecut în domeniul public al

județului Suceava și s-a atribuit în folosința Consiliului Județean Suceava,

terenul în suprafață de 6026 mp, situat în municipiul Fălticeni, județul

Suceava.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că prin actul administrativ contestat a fost vătămat dreptul său de

proprietate asupra imobilului, precum și dreptul de proprietate al persoanelor

fizice pentru care au fost eliberate titluri de proprietate. De asemenea,

reclamantul a susținut că dreptul său de proprietate asupra terenului a fost

constatat prin decizia civilă nr. 3220 din 9 decembrie 2003, pronunțată de

Curtea de Apel Suceava și că actul adoptat de Guvernul României aduce o gravă

atingere principiului autonomiei administrării bunurilor de către fiecare

unitate administrativ-teritorială.

La data de 2 martie 2005, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat cerere de intervenție

în interesul pârâtului Guvernul României. La aceeași dată, Ministerul

Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul

pârâtului Guvernul României și a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa

calității procesuale active a municipiului Fălticeni, iar în subsidiar,

respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivând că imobilul indicat în cererea

de anulare este proprietate de stat și a fost legal trecut în domeniul public

al județului Suceava, prin actul administrativ contestat în cauză.

Prin sentința nr. 322 din 21

septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea și cererea de intervenție formulată

de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a anulat H.G. nr.

911/2004.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a considerat că H.G. nr. 911/2004 cuprinde dispozițiuni nereale, atât în

privința apartenenței terenului în suprafață de 6026 mp la domeniul public sau

privat, cât și în privința construcțiilor, care au destinație de locuințe.

Instanța de fond a avut în vedere și lipsa de justificare a notei de

fundamentare în baza căreia a fost adoptată hotărârea contestată, reținând că

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a județului Suceava și-a

exprimat acordul pentru schimbarea destinației imobilului, care este

disponibil, precum și faptul că scopul transmiterii imobilului nu a fost

respectat de Consiliul Județean Suceava, care nu a amenajat un cămin de

bătrâni.

Împotriva acestei sentințe au

declarat recurs, pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Suceava și

intervenientul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând casarea

hotărârii, ca nelegală și netemeinică.

În recursurile declarate de pârâți

s-a susținut că instanța de fond a considerat eronat că prin H.G. nr. 911/2004

a fost vătămat un drept recunoscut de lege, municipiului Fălticeni, contrar

probelor administrate și din care rezultă că suprafața de 6026 mp, situată în

Fălticeni, este proprietate de stat.

Guvernul României a criticat soluția

instanței de fond, și pentru încălcarea principiului disponibilității, prin

depășirea limitelor cadrului procesual stabilit de părți, precum și pentru

omisiunea de pronunțare asupra tuturor cererilor deduse judecății. În

dezvoltarea acestor motive de recurs, s-a arătat că a fost nelegal anulată în

întregime H.G. nr. 911/2004, deși plângerea prealabilă și acțiunea au fost

formulate numai pentru anularea dispozițiilor referitoare la terenul în

suprafață de 6026 mp și că, instanța de fond nu a soluționat cererea de intervenție

accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor. Referitor la

cea de-a doua cerere de intervenție, care a fost formulată în interesul său de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, recurentul-pârât a

susținut că a fost nelegal admisă, deși acțiunea a fost, de asemenea, admisă.

Recurentul Ministerul Administrației

și Internelor a solicitat casarea hotărârii atacate, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motivând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii sale de intervenție și

a soluționat greșit fondul cauzei, întrucât nu a avut în vedere situația

juridică a imobilului și faptul că municipiul Fălticeni nu are un drept

recunoscut de lege cu privire la acest bun.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea va admite recursurile declarate de Consiliul Județean Suceava

și de Guvernul României, pentru următoarele considerente:

Prin H.G. nr. 911/2004, imobilul din

municipiul Fălticeni, județul Suceava, corp A+B, cu o suprafață construită de

570 mp și suprafața terenului de 6026 mp, a fost trecut din domeniul public al

statului și din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale - Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava,

în domeniul public al județului Suceava și în administrarea Consiliului

Județean Suceava.

Anularea acestui act administrativ

este consecința interpretării greșite de către instanța de fond a obiectului

cererii de chemare în judecată, precum și a încălcării dispozițiilor legale

care reglementează domeniul public și contestarea în justiție a actelor

referitoare la transferului unui bun din proprietatea publică a statului.

Acțiunea în anulare a fost formulată

de intimatul-reclamant municipiul Fălticeni, pentru acele dispoziții ale

actului administrativ care se referă la terenul în suprafață de 6026 mp.

Anulând în totalitate actul

administrativ, inclusiv în privința transferului dreptului de proprietate

asupra construcției care nu a fost contestat, instanța de fond a acordat ceea

ce nu s-a cerut și în consecință, este întemeiat motivul de nelegalitate

invocat în recurs de Guvernul României, în baza art. 304 pct. 6 C. proc. civ.

De asemenea, admiterea cererii de

intervenție a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este

în contradicție cu soluția de admitere a acțiunii, dat fiind că intervenția accesorie

a fost formulată în interesul pârâtului Guvernul României. Pe de altă parte, se

constată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra intervenției formulate în

interesul aceleiași părți de Ministerul Administrației și Internelor.

Criticile formulate de recurenții-pârâți

pe fondul cauzei sunt întemeiate, deoarece se dovedește a fi nelegală și

soluția de anulare a actului administrativ în privința terenului în suprafață

de 6026 mp, al cărui regim juridic a fost greșit interpretat de instanța de

fond, în raport cu dispozițiile Legii nr. 213/1998.

Astfel, instanța de fond a reținut

că H.G. nr. 911/2004 este nelegală față de situația juridică a imobilului

constatată cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr. 596 din 22

aprilie 2003 a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă prin decizia nr. 3220 din 9

decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă.

Concluzia instanței de fond este,

însă, greșită, întrucât din dispozitivul și considerentele hotărârilor

judecătorești sus-menționate rezultă că terenul în suprafață de 6026 mp este

proprietate de stat și s-a aflat în administrarea Direcției Generale pentru

Agricultură și Alimentație Publică Suceava, motiv pentru care nu poate face

obiectul unor acte ale Comisiilor locale și județene de fond funciar de

stabilire a dreptului de proprietate.

În consecință, hotărârile

judecătorești invocate de intimatul-reclamant nu constituie dovada unui drept

sau a unui interes legitim cu privire la terenul respectiv și nici nu au fost

administrate alte probe din care să rezulte îndeplinirea acestei condiții

impuse de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru exercitarea acțiunii

în anulare pe calea contenciosului administrativ.

Apărările formulate în acest sens de

recurenții-pârâți, prin întâmpinările depuse la instanța de fond, nu au fost

examinate și s-a soluționat fondul pricinii, fără a se verifica dacă acțiunea a

fost formulată de titularul interesului legitim sau al dreptului real pretins a

fi fost vătămat prin actul administrativ.

Neîndeplinirea acestei condiții de

sesizare a instanței de contencios administrativ rezultă chiar din cererea de

chemare în judecată, care a fost motivată de municipiul Fălticeni, prin

vătămarea adusă principiului autonomiei locale și drepturilor de proprietate

reconstituite în condițiile Legii nr. 18/1991, dar fără a susține existența

bunului domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și a

unui drept real, ca temei pentru exercitarea autonomiei locale și a

atribuțiilor în domeniul fondului funciar.

Față de apartenența terenului la

domeniul public al statului și față de lipsa unui interes legitim sau a unui

drept recunoscut de lege intimatului-reclamant, instanța de fond a aplicat

greșit prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a anulat actul de

transfer al bunului din domeniul public al statului, în domeniul public al județului

Suceava, fără să fi fost legal învestită.

Pentru aceste motive, Curtea va

admite recursurile declarate de Guvernul României și Consiliul Județean

Suceava, va casa hotărârea atacată și pe fond, va respinge acțiunea formulată

de intimatul-reclamant municipiul Fălticeni.

Recursul declarat de Ministerul

Administrației și Internelor va fi anulat, ca netimbrat, în baza art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, constatându-se că

recurentul nu a îndeplinit obligația legală de a plăti taxa judiciară de timbru

judiciar datorate pentru calea de atac exercitată.

Recurentul-intervenient a susținut

neîntemeiat că beneficiază de scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de

art. 17 din Legea nr. 146/1997, întrucât dispozițiile legale invocate se referă

la cererile care au ca obiect venituri publice și nu sunt incidente în prezenta

cauză, având ca obiect actul administrativ de transfer al dreptului de

proprietate publică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de Ministerul

Administrației și Internelor împotriva sentinței nr. 322 din 21 septembrie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

netimbrat.

Admite recursurile declarate de

Guvernul României și Consiliul Județean Suceava împotriva aceleiași sentințe.

Casează hotărârea atacată și pe fond,

respinge acțiunea formulată de municipiul Fălticeni.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 martie 2006.