ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5912/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5912/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
sentința penală nr. 17/ MF
din 13 iulie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș a fost condamnată inculpata M.M.M.,
la pedeapsa de 20 de ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) și b) C. pen., faptă prevăzută de art. 174 și 175 lit. c) C.
pen.
A fost menținută starea de
arest a inculpatei și s-a dedus arestul preventiv cu începere de la data de 28
ianuarie 2006, la zi, precum și durata reținerii de 24 de ore.
În baza art. 118 lit. b) C.
pen., s-a dispus confiscarea unui topor, corp delict.
Sub aspectul laturii civile,
inculpata a fost obligată să plătească suma de câte 430.000 lei vechi, lunar,
cu titlu de prestație periodică începând cu data de 29 noiembrie 2005, data
săvârșirii faptei, și până la majoratul minorilor M.I.C., M.D.A. și M.I.N.
Pentru a pronunța această
sentință prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Inculpata a fost căsătorită
cu victima M.I., căsătorie din care au rezultat doi copii, iar o perioadă de
timp aceasta a părăsit domiciliul, întreținând relații intime cu alți bărbați,
dar, revenind în domiciliu, a dat naștere, în anul 2004, minorului I.N., în
legătură cu care victima M.I. (soțul inculpatei) nu a formulat acțiune în
tăgada paternității.
Datorită acestei situații,
între inculpată și soțul ei a apărut o stare tensionată care a degenerat în
scandaluri și loviri reciproce.
În seara zilei de 29
noiembrie 2005, victima, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, a
venit în domiciliul din comuna Merișani, a avut o discuție cu inculpata, a
lovit-o și a alungat-o din casă împreună cu cei trei minori.
După ce victima a adormit,
inculpata a intrat în bucătărie, a luat un topor, a revenit în camera unde se
afla soțul ei și i-a aplicat mai multe lovituri în cap cu muchia toporului,
cauzându-i leziuni care au condus la deces imediat.
Inculpata a așezat victima
într-o pătură, a dus-o în spatele casei și a îngropat-o.
Întrucât s-a constatat
dispariția victimei au venit organele de poliție, care au săpat chiar la locul
în care victima era îngropată, însă datorită faptului că polițiștii au fost
chemați telefonic în altă parte, nu a fost descoperit cadavrul.
Temându-se că polițiștii vor
reveni, în seara de 28 decembrie 2005, inculpata a dezgropat cadavrul și l-a
transportat cu o sanie la circa 800 m, abandonându-l într-un canal.
În ziua următoare, respectiv
la data de 29 decembrie 2005, fratele victimei, M.V., a descoperit cadavrul și
a anunțat organele de poliție.
Situația de fapt expusă a
fost stabilită pe baza procesului verbal de cercetare a locului faptei, planșelor
cu fotografii judiciare, procesului verbal de reconstituire, raportului de
expertiză medico-legală (autopsie) întocmit de S.M.L. Argeș, raportului de
expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de I.N.M.L. București,
depozițiilor martorilor M.V. și I.R., probe coroborate cu declarațiile
inculpatei care a recunoscut fapta pentru care a fost trimisă în judecată.
Curtea de Apel Pitești, secția
mixtă pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 27/ A-MF
din 6 septembrie 2006, a admis apelul declarat de inculpată, a desființat în
parte sentința atacată și a dedus arestarea preventivă cu începere de la 29
decembrie 2005, la zi, și nu de la 28 ianuarie 2006, așa cum în mod greșit s-a
menționat.
Împotriva acestei decizii
inculpata a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie, în baza art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen., la
stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții
generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de
gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de
împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța de fond a analizat
aceste criterii de individualizare a pedepsei, iar instanța de apel a
reverificat toate elementele de circumstanțiere ale faptei și inculpatei.
Pericolul social concret al
faptei comise este unul deosebit de ridicat datorită împrejurărilor în care
infracțiunea a fost săvârșită, respectiv faptul că inculpata a așteptat ca
victima să adoarmă, apoi a luat un topor și i-a aplicat multiple lovituri cu
muchia, cauzându-i decesul fulgerător. Relevant, sub acest aspect, este faptul
că inculpata a ascuns victima timp de aproximativ o lună și a expus pe cei trei
copii minori care aveau posibilitatea să vadă împrejurările în care a decedat
tatăl lor.
Cu privire la profilul moral
al inculpatei, din probele aflate în dosar, se reține că aceasta a părăsit
domiciliul conjugal, a întreținut relații intime cu alți bărbați, determinând
prin comportamentul său o stare tensionată în familie, urmată de incidente
violente repetate.
Referitor la fapta comisă,
inculpata a avut o poziție oscilantă, încercând să inducă ideea că nu este
autoarea omorului, ci frații victimei, recunoscând în final că ea și-a ucis
soțul.
Chiar dacă infracțiunea a
fost săvârșită pe fondul unui context tensionat, inculpata acționând într-o
stare spontană de surescitare, posibilă pe planul structurii personalității
sale (cu o slabă pregătire școlară și o redusă capacitate de autocontrol) nu se
justifică reducerea pedepsei, raportat la celelalte elemente de
individualizare, așa cum sunt menționate în art. 72 C. pen.
Ca atare, pedeapsa aplicată
a fost bine dozată, de natură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și
preventiv educativ, motiv pentru care recursul declarat va fi respins, ca
nefondat, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada
arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpata
va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat, din care Ministerul
Justiției va avansa onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata M.M.M. împotriva deciziei penale nr. 27/ A/MF din 6
septembrie 2006 a Curții de Apel Pitești, secția mixtă pentru cauze cu minori
și de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatei, timpul reținerii și al arestării preventive de la 29 decembrie 2005
la 17 octombrie 2006.
Obligă recurenta inculpată
la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100
lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 octombrie 2006.