ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.09.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2994/2006

HOTĂRÂRE
20.09.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2994/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, de contencios

administrativ și fiscal, la data de 3 iunie 2005, reclamanta S.R.R. a

solicitat, în contradictoriu cu C.N.A., anularea deciziei nr. 314 din 17 mai

2005, emisă de pârât, prin care a fost amendată cu suma de 50.000.000 lei,

pentru vina de a fi permis sponsorizarea emisiunii P.S.

Conform dispozițiilor art. 3

pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004, cauza a fost declinată la Curtea de Apel București, spre competentă soluționare.

Prin sentința civilă nr. 1961

din 24 noiembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei și a anulat decizia contestată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că programul P.S. prin complexitatea sa, punând în

dezbatere diverse teme sportive, nu poate fi asimilat unei emisiuni de știri și

prin urmare, nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. (4) din Legea nr. 504/2002,

privind interdicția de sponsorizare a acestei ultime categorii de programe.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul C.N.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurenta a susținut că

instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, în raport cu

dispozițiile legale incidente în cauză, atunci când a reținut că nu există

identitate între programele de știri sportive și emisiunea P.S., astfel încât

nu este aplicabilă în speță reglementarea cuprinsă în art. 34 alin. (4) din

Legea nr. 504/2002.

Recurenta a mai criticat

sentința de fond, și în sensul că difuzarea celor două programe - Ș.S. și P.S.,

la ore diferite, nu trebuia să conducă instanța la concluzia că și dispozițiile

legale aplicabile sunt diferite, în sensul că numai programului de știri îi

este aplicabilă interdicția de sponsorizare.

S-a imputat, de asemenea,

sentinței atacate, faptul că nu a precizat temeiul juridic al soluției

pronunțate și nici categoria de programe în care se încadrează emisiunea P.S.

Examinând cauza, în raport

cu motivele de recurs invocate și dispozițiile legale incidente, Curtea

constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 34 alin. (4) din Legea nr. 504/2002, a audiovizualului

„Programele de știri și emisiunile informative pe teme politice nu pot fi

sponsorizate”.

Emisiunea P.S., prin

conținutul ei constând în dezbaterea unor informații sportive sub forma

interviurilor, reportajelor și discuțiilor purtate cu invitații din studio, se

caracterizează printr-un grad de complexitate care o delimitează de o simplă

emisiune de știri, aspect pe care instanța de fond l-a apreciat în mod corect.

Se constată, de asemenea, că

susținerea recurentei, potrivit căreia instanța de fond a delimitat regimul

juridic aplicabil celor două feluri de programe, exclusiv în funcție de ora

diferită de difuzare, este complet eronată, neavând nici un fundament în

considerentele hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Cu privire la celelalte două

motive de recurs, se reține că instanța de fond și-a motivat în drept soluția

pronunțată, invocând dispozițiile Legii nr. 504/2002, a audiovizualului și, de

asemenea, că nu avea obligația să precizeze „categoria” în care se încadrează

programul P.S., nefiind învestită în acest sens.

În raport cu cele expuse mai

sus, reținând că sentința atacată este legală și temeinică, Curtea va respinge

recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de C.N.A. împotriva sentinței civile nr. 1961 din 24 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 septembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-05-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1956/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 11 august 2005, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 2749/200
ÎCCJ 2008-03-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1000/2008
de altfel este reținut și de către Instanța de Fond care în ciuda faptului că a menționat în considerentele sentinței că „nu este o respectare întocmai a textului normativ", a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 91 alin. (1) din
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85083)
.34 alin.4 din Legea nr.504/2002 privind interdicția de sponsorizare a acestei ultime categorii de programe. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Consiliul Național al Audiovizualului, susținând că instanța de fond a int
ÎCCJ 2006-04-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1287/2006
ale art. 28 alin. (5) din decizia nr. 249/2004, deoarece în cadrul emisiunii în discuție, A.Ș., difuzată în data de 3 februarie 2005, nu s-a adus atingere dreptului la viață privată al D.G., ci a fost prezentată o informație despre o public
ÎCCJ 2007-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2254/2007
urmare, acesta nu poate sta la baza emiterii deciziei de sancționare. De asemenea, cu privire la punctul doi din cel de al doilea raport de monitorizare, întocmit pentru perioada 31 iulie – 03 august 2006, recurenta susține că emisiunile G.
Sursă