ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 263/2006

Deliberând asupra recursului de

față:

Reclamanta A.F.P. București a

solicitat constatarea nulității de drept a mențiunii radierii pârâtei SC K.S.M.I.

SRL din registrul comerțului.

Motivându-și acțiunea, reclamanta

arată că, potrivit Legii nr. 428/2002 radierea este nulă de drept dacă

societatea figurează cu debite la bugetul statului.

Tribunalul București, prin sentința

comercială nr. 12220 din 5 noiembrie 2004 a respins acțiunea reclamantei

reținând că în cauză nu este aplicabilă Legea nr. 428/2002 nefăcându-se dovada

existenței creanțelor bugetare, iar aceste creanțe pot fi colectate prin

executare silită.

De altfel instanța de fond a

considerat că nu s-a făcut proba nici măcar a faptului că societatea a fost

radiată.

În plus, înscrisul prezentat nu

reprezintă un titlu de creanță în înțelesul art. 4 din O.G. nr. 11/1996

neemanând de la pârâtă.

De altfel dreptul de a cere

executarea silită a creanței era prescris la data formulării acțiunii în

constatarea nulității radierii nefăcându-se nici dovada întreruperii sau

suspendării prescripției.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta susținând că, în mod greșit s-a reținut că nu s-au

dovedit creanțele deoarece împotriva pârâtei s-a demarat executarea silită prin

emiterea somației și a titlului executoriu din 6 iulie 2001, care au fost

comunicate conform procesului verbal de afișare din 13 iulie 2001.

Curtea de Apel București, prin

decizia comercială nr. 541 din 7 iunie 2005 a respins, ca nefondat, apelul

reclamantei apreciind că în cauză nu s-a dovedit nici măcar faptul că

societatea pârâtă a fost radiată nedepunându-se lista anexă pentru a se

verifica dacă era inclusă societatea pârâtă printre cele dizolvate și radiate.

Decizia a fost atacată cu recurs de

către reclamantă invocându-se motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că exista atât încheierea

nr. 5346 din 8 mai 2002 cât și lista anexă care de altfel nici nu a fost

solicitată.

Recurenta consideră că a făcut și

proba existenței creanțelor depunând documente de evidență de la societate

depuse la A.F.P.

Se mai arată și că datoriile

societății sunt purtătoare de dobânzi și penalități.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente.

Așa cum au reținut instanțele de fond

și de apel reclamanta pretinde aplicarea Legii nr. 428/2002 respectiv

constatarea nulității de drept a radierii fără a face dovada primei condiții

necesare pentru admiterea unei astfel de acțiuni aceea a radierii societății

pârâte.

Deși susține că nu i s-a cerut lista

anexă din care să rezulte că societatea pârâtă a fost radiată, totuși nici în

apel și nici în recurs reclamanta nu a depus acte din care să rezulte

îndeplinirea acestei prime condiții pentru a formula o acțiune întemeiată pe

dispozițiile Legii nr. 428/2002, respectiv faptul că societatea a fost radiată.

Nefăcându-se această dovadă, corect

instanțele au considerat că nu se aplică Legea nr. 428/2002.

Prin urmare soluția de respingere

este legală și recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta A.F.P. București, împotriva deciziei nr. 541 din 7 iunie

2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 25 ianuarie 2006.