ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5721/2006

Asupra recursurilor penale de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 235 din 23 iunie 2006, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a condamnat pe fiecare dintre inculpații R.M., S.I. și R.F.L., la câte o pedeapsă de câte 5 ani închisoare, în condițiile art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 – art. 999 C. civ., au fost admise acțiunile civile formulate de C.A.S. O.P.S.N.A.J. București, P.A., N.E. și N.L.M. și au fost obligați, în solidar, inculpații să plătească suma de 1.459.614 lei către C.A.S.

O.P.S.N.A.J. București, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru N.L.M., suma de 2.500 lei către P.A., reprezentând daune morale, suma de 5.000 lei către N.E., reprezentând daune morale și suma de 11.000 lei, către N.L.M. reprezentând daune morale, 7000 lei și daune materiale, 4000 lei . Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate s-a reținut că inculpații R.M., S.I. și R.F.L., în noaptea de 30 martie 2006, au pătruns, prin efracție, în boxele de la subsolul blocului C. din Giurgiu, pentru a sustrage bunuri aparținând locatarilor.

Fiind surprinși de partea vătămată N.L.M., care a încercat să blocheze ușa de acces și a alarmat și alți locatari, inculpații au abandonat la subsolul blocului, în afara boxelor, bunurile furate, borcane cu gem, motor bărci și pentru a-și asigura scăparea, au lovit părțile vătămate cu obiecte contondente, o vâslă și o cazma, cauzându-le leziuni traumatice care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale pentru N.L.M., 5-7 zile pentru N.E., 5-7 zile pentru P.A. și 2-3 zile pentru F.M. Împotriva acestor hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, inculpații R.M., R.F.L., S.I. precum și partea civilă N.L.M. Prin decizia penală nr. 599/ A din 10 august 2006, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și de inculpații R.M., R.F.L.

și S.I. precum și apelul părții civile N.L.M. În motivarea acestei soluții instanța de apel a reținut că pe baza probelor administrate, instanța de fond a constatat o corectă stare de fapt, a dat faptelor o încadrare juridică corespunzătoare, iar pedepsele au fost corect individualizate, atât sub aspectul cuantumului cât și al modului de executare. În termen legal, împotriva acestor hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, partea civilă N.L.M., precum și inculpații R.M., S.I. și R.F.L. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a susținut că s-a făcut o greșită individualizare a pedepselor aplicate inculpaților - prin reținerea în favoarea lor a dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen., în raport de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, de agresionarea părților vătămate, de leziunile produse acestora.

Recurentul parte civilă a criticat hotărârile recurate, în esență, sub următoarele două aspecte: - greșita încadrare juridică dată faptei prin omisiunea reținerii și a dispozițiilor al.2 lit. a) al art. 211 C. pen., inculpații având fețele acoperite în momentul surprinderii lor de persoanele vătămate; - reținând în favoarea inculpaților dispozițiile art. 74 – art. 76 C. pen., instanțele au făcut o greșită individualizare a pedepselor al căror cuantum a fost scăzut sub limita minimă legală deși aceiași inculpați au mai pătruns în boxele blocului, sustrăgând bunuri, cauza aflându-se în curs de judecată; Recurenții inculpați nu și-au motivat în scris recursurile dar oral recurentul inculpat R.F.L.

a solicitat reducerea pedepsei aplicate. Recurenții inculpați R.M. și S.I. au solicitat a se lua act că își retrag recursurile declarate. Având în vedere că declarația celor doi inculpați a intervenit înaintea închiderii dezbaterilor, că ea s-a făcut personal de inculpați, în ședință publică se constată a fi îndeplinite cerințele art. 369 C. proc. pen. și în consecință, în temeiul art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen., se va lua act prin hotărârea ce se va pronunța, de retragerea recursurilor de către inculpații R.M. și S.I. Criticile formulate de recurenți vor fi examinate în raport de dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 17 C. proc. pen., constatându-se că, hotărârile sunt supuse casării în ce privește greșita constatare în favoarea inculpaților a circumstanțelor judiciare atenuante, aspect sub care sunt fondate recursurile declarate de partea civilă și de parchet.

Instanțele au constatat în favoarea recurenților inculpați circumstanțe judiciare personale atenuante fără a le arăta și analiza, și mai ales, fără ca ele să existe. Coborând pedepsele sub limita minimă legală, ca efect al circumstanțelor atenuante reținute, instanțele au ignorat împrejurările și modalitatea de concepere și executare a faptelor. Astfel, pătrunzând în boxele blocului de unde au sustras mai multe bunuri, inculpații, fiind surprinși, au atacat părțile vătămate, N.L. fiind lovit cu o vâslă în abdomen și peste ochiul drept. În urma agresiunii suferite, partea vătămată N.L.M. a necesitat, pentru vindecare, un număr de 45-55 zile îngrijiri medicale, necesitând internări la două spitale din București.

Este adevărat că inculpații sunt infractori primari și au recunoscut faptele (împrejurare mai puțin relevantă atâta timp cât au fost surprinși la locul faptei), dar în contextul în care au acționat pe baza unei înțelegeri prealabile, în grup, pe timp de noapte, exercitând acte de violență deosebită, pentru a-și asigura scăparea, pedepsele se impuneau a fi stabilite la limita minimă legală și nu sub această limită. Acestea sunt considerentele pentru care în cauză nu se justifică aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen. și în consecință, prin admiterea recursurilor declarate de parchet și de partea civilă, în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile recurate și se vor majora pedepsele la câte 7 ani închisoare, prin înlăturarea prevederilor art. 74 – art. 76 C. pen.

Pentru aceleași motive, sus-arătate, critica formulată de inculpatul R.F.L. privind reducerea pedepsei, este neîntemeiată, în conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul său se va respinge, ca nefondat. În ce privește critica formulată de partea civilă privind omisiunea reținerii dispozițiilor art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., se constată a fi nefondată, inculpații fiind condamnați corect prin hotărârile recurate, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. Din probele administrate nu a rezultat că inculpații au fost mascați, deghizați sau travestiți pentru a se reține în încadrarea juridică a faptei și dispozițiile aliniatului 2 lit. a) ale art. 211 C. pen.

În conformitate cu prevederile art. 385 11 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedepsele aplicate, pentru fiecare inculpat, perioada detenției preventive. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și partea civilă N.L.M. împotriva deciziei penale nr. 599 din 10 august 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpații R.M., S.I. și R.F.L. Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 235 din 23 iunie 2006 a Tribunalului Giurgiu numai cu privire la greșita reținere a dispozițiilor art. 74 și 76 C. pen., dispoziții pe care le înlătură. Majorează pedepsele aplicate fiecărui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen., de la câte 5 ani închisoare la câte 7 ani închisoare.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, durata reținerii și arestării preventive a inculpaților de la 31 martie 2006 la 4 octombrie 2006, pentru fiecare inculpat. Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații R.M. și S.I. împotriva aceleiași decizii. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.F.L. împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 200 lei. Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, pentru asistența juridică a inculpaților, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 octombrie 2006.