ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 370/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul M.P. a chemat în

judecată Casa de Pensii a municipiului București, solicitând instanței ca, în

contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 14465/1083 din 21

februarie 2005, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că părinții săi au fost evacuați din localitatea Baladgea, județul

Caliacra și cazați în orașul Piatra-Neamț, făcând obiectul schimbului de

populație dintre România și Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova

din 7 septembrie 1940. A mai arătat că în luna aprilie 1944, când familia sa a

fost strămutată în comuna Stănești, județul Giurgiu, reclamantul avea vârsta de

3 ani și 8 luni.

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1018 din

27 mai 2005, a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunând anularea

hotărârii nr. 14465/1083 din 21 februarie 2005, emisă de Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 189/2000. Totodată, a obligat pârâta, să emită o nouă

hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar a

Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 august 1941 - 6 martie 1945.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că pârâta a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât, deși din declarațiile notariale

rezultă că părinții reclamantului au făcut obiectul schimbului de populație,

totuși apreciază că reclamantul nu a făcut obiectul persecuției.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa de Pensii a

municipiului București, susținând, în esență, că prin obligarea pârâtei la

emiterea unei noi hotărâri, s-au încălcat cele menționate în adresa nr. 3423 din

26 septembrie 2002, a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări

Sociale.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, privind

acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate

în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945,

„beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român,

care, în perioada menționată (septembrie 1940 - martie 1945), a avut de suferit

persecuții din motive etnice. În această categorie se includ și persoanele care

au fost expulzate sau refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui

schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral

”

.

Având în vedere că finalitatea Legii

nr. 189/2000 este tocmai acordarea de reparații, persoanelor care au suferit

persecuții din motive etnice, nu se poate susține că ar fi exceptate de la

beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu, care au

suportat alături de părinți, consecințele strămutării, fiind private de

folosința locuinței și a bunurilor din localitatea de domiciliu.

În cauză, reclamantul născându-se la

data de 15 august 1941, în orașul Piatra-Neamț, după 12 luni de la strămutarea

părinților săi din Bulgaria, este evident faptul că acesta se încadrează în

dispozițiile Legii nr. 189/2000, nefiind necesar pentru aceasta, ca nașterea să

fie anterioară efectivei strămutări a familie sale.

De altfel, așa cum corect a reținut

și instanța de fond, efectele schimbului de populație și privațiunile la care

au fost supuși părinții săi, s-au răsfrânt și asupra reclamantului și în

general, a tuturor copiilor născuți în această perioadă.

Față de cele ce preced, se constată

că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că

recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1018 din 27

mai 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 februarie 2006.