ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2511/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2511/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 12337 din 28 octombrie 2005
și în consecință, obligarea acesteia, la acordarea drepturilor prevăzute de
Legea nr. 189/2000, fiind născut în perioada de refugiu a părinților săi.
În susținerea acțiunii, reclamantul
a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă,
declarațiile autentificate ale unor martori, care atestă că familia acestuia a
fost strămutată din localitatea Meseșeni de Sus, județul Sălaș (la data
refugiului, Cățălușa), în localitatea București.
Pârâta, prin întâmpinare, a
solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 2/CA/2005 -
P.I. din 9 ianuarie 2006, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 12337
din 4 octombrie 2005, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască
reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin
Legea nr. 189/2000.
Pentru a adopta această soluție,
instanța de fond a reținut că reclamantul a dovedit prin probele administrate,
că s-a născut la 13 iulie 1942, în localitatea de domiciliu, după care s-a întors
la familie în București.
Împotriva hotărârii instanței de
fond a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, considerând-o
nelegală și netemeinică, arătând că în mod greșit, instanța a stabilit
calitatea de refugiat a reclamantului, deoarece Legea nr. 189/2000 nu îi
prevede ca beneficiari, pe moștenitorii celor care de drept ar fi putut
beneficia de prevederile acestei legi.
Examinând cauza și sentința atacată,
în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente,
inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că
recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr.
105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către
regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la
6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare,
de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care,
în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a
fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conținutul textului de lege
menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care,
din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face
nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost nevoite să
trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi
să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit
consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie
intrând, în mod implicit, și copii născuți în perioada refugiului, aceștia
împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut
l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada și
este de necontestat faptul că reclamantul s-a născut în perioada refugiului
părinților săi, în mod corect a reținut instanța de fond că acesta, începând cu
data nașterii sale, 13 iulie 1942, a împărtășit situația părinților refugiați,
suportând consecințele morale și materiale ale refugiatului care, implicit,
s-au răsfrânt și asupra sa.
În consecință, pentru considerentele
arătate, și în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană
de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 2/CA/2005 - P.I. din 9 ianuarie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 29 iunie 2006.