ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3537/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

7 februarie 2006, reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 19401 din 19 decembrie 2005,

obligarea pârâtei la recunoașterea calității de refugiat și la acordarea

drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 130

din 1 martie 2006, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii contestate și

a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada

23 martie 1942 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 decembrie 2005.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că, față de probațiunea administrată, reclamanta,

care s-a născut în timpul refugiului părinților, se încadrează în prevederile

Legii nr. 189/2000, deoarece a avut de suferit aceleași consecințe

nefavorabile, ca și aceștia.

Împotriva sus-menționatei

sentințe a declarat recurs, pârâta, susținând că reclamanta a fost încadrată

abuziv în categoria persoanelor refugiate, prevăzută de art. 2 din H.G. nr.

127/2002.

Astfel, legea stabilește expres

și limitativ persoanele care pot beneficia de drepturile reglementate, între

acestea nefiind menționați și copiii născuți în timpul refugiului părinților.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit

persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Prin Normele de aplicare a

ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă

localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate,

refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca

urmare a unui tratat bilateral.

În speță, în mod legal

instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au

fost strămutați, are același statut ca aceștia, întrucât a suferit toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Faptul că reclamanta se

încadrează în prevederile legale menționate rezultă din probele administrate în

cauză, respectiv declarațiile martorilor S.A. și S.E., copia extras de pe

tabelul cu refugiații din teritoriile ocupate aflați cu domiciliul pe raza

orașului Râmnicu Vâlcea, acte de stare civilă.

În consecință, soluția

instanței fiind temeinică și legală, recursul este nefondat și în baza art. 312

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 130 din

1 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 19 octombrie 2006.