ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1139/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 353 din 27

mai 2005, Tribunalul Neamț a admis contestația formulată de contestatorii R.T.L.V.

și R.T.D.G., prin mandatar R.V. împotriva deciziei nr. 2 din 27 februarie 2004,

emisă de SC A.C. SA Piatra Neamț, a anulat decizia și a obligat pârâta să

continue procedura administrativă conform art. 24 din Legea nr. 10/2001,

republicată privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Contestația față de I.T., I.E., Ș.N.

și Ș.L. s-a respins pentru lipsa calității procesuale pasive.

Pârâta SC A.C. SA Piatra Neamț a

fost obligată să plătească contestatorilor suma de 4.000.000 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a da această soluție, prima

instanță a reținut că principalul aspect de nelegalitate a deciziei emise de

pârâta SC A.C. SA Piatra Neamț este acela că aceasta nu numai că a încălcat

dreptul notificatorilor de a participa la cererea de restituire în natură a

bunului [drept consacrat de art. 23 alin. (2) din Legea nr. 10/2001], dar nu

și-a îndeplinit principala obligație ce îi incumbă, potrivit art. 24, de a le

face o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii reale a

imobilului, câtă vreme a considerat că restituirea lui în natură nu este posibilă.

S-a arătat că obligația de emitere

a ofertei de restituire prin echivalent rezultă din scopul legii și din

procedura prealabilă instituită în mod imperativ în sarcina unității notificate

ca deținătoare a imobilului, unitate căreia instanța nu i se poate substitui,

astfel încât, admițând contestația și anulând decizia atacată, tribunalul a

obligat pârâta să continue respectiva procedură în condițiile legii și să

soluționeze notificarea într-o modalitate care să aibă pentru contestatori

caracterul reparatoriu urmărit de legiuitor la adoptarea actului normativ în

baza căruia au formulat notificarea.

Împotriva sentinței au declarat apel

pârâta SC A.C. SA Piatra Neamț și contestatorii.

Prin decizia civilă nr. 52 din 14

aprilie 2006, Curtea de Apel Bacău a respins apelurile ca nefondate.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de apel a reținut, pe fondul cauzei, că, potrivit art. 24 alin. (1),

devenit art. 26 din Legea nr. 10/2001 republicată, dacă restituirea în natură

nu este posibilă, deținătorul imobilului sau entitatea investită cu

soluționarea notificării este obligată ca prin decizie sau dispoziție motivată

să facă o ofertă de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii reale a

imobilului.

S-a considerat, deci că, neprocedând

în acest mod, în mod corect prima instanță a anulat decizia contestată și a

obligat pârâta să continue procedura administrativă prevăzută de dispozițiile

art. 24 din Legea nr. 10/2001, devenit art. 26 din legea republicată.

Contestatorii au declarat recurs

împotriva deciziei de mai sus, criticând-o, în esență, pentru că a fost

pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și că nu s-a dispus,

așa cum s-a cerut, restituirea în natură a imobilului.

Recursul se va admite pentru

următoarele argumente.

Prin contestația formulată la 14

aprilie 2004, notificatorii R.T.L.V. și R.T.D.G. au solicitat anularea deciziei

nr. 2 din 27 februarie 2004 emisă de pârâta SC A.C. SA Piatra Neamț și

restituirea în natură a imobilului în litigiu.

Soluționând contestația, atât prima

instanță, cât și cea de apel, au admis-o numai în parte și, anulând dispoziția

atacată, au obligat pe pârâtă să continue procedura administrativă conform art.

24 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Se constată, așadar, că instanțele

au dispus altceva decât au cerut contestatorii, întrucât au omis să cerceteze

cererea acestora de restituire în natură a imobilului.

Astfel, prin hotărârea dată instanța

de apel s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, motiv ce atrage casarea

acesteia pentru nelegalitate.

Se impune, în raport cu prevederile

art. 312 C. proc. civ. admiterea recursului, casarea deciziei atacate, dar și a

sentinței pronunțate cu trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță la

Tribunalul Neamț, ocazie cu care instanța va analiza și susținerile

contestatorilor din motivele de recurs, ca apărări de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de R.T.L.V.

și R.T.D.G. împotriva deciziei nr. 52 din 14.04.2006 pronunțată de Curtea de

Apel Bacău, secția civilă.

Casează decizia atacată, precum și

sentința nr. 353 din 27 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Neamț și trimite

cauza spre rejudecare la Tribunalul Neamț.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 februarie 2007.