ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3482/2006

Examinând recursul de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 278 din 23 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală, au fost condamnați inculpații: 1. B.G., după cum urmează: - 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive începând cu 26 mai 2005 la zi. A fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe durata stipulate de art. 71 C. pen. 2. Z.D.S. , la 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. A fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe durata stipulate de art. 71 C. pen. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive începând cu 27 mai 2005 la zi. 3. B.I.J. , la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. A fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului. Conform art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, începând cu 26 mai 2005 la zi. S-a constatat că părțile vătămate O.A.O.

și P.D.I. nu s-au constituit părți civile. În temeiul dispozițiilor art. 189 și cele ale art. 191 C. proc. pen., inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, instanța, pe baza materialului probator existent la dosar, respectiv declarațiile părților vătămate, depozițiile martorilor D.C.L., B.A.D., N.A.A. și declarațiile inculpaților, a reținut că la data de 19 martie 2005, în jurul orei 21,30, în timp ce se aflau pe stradă, în fața Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, în baza unei înțelegeri prealabile, cei trei inculpați au deposedat-o prin violență pe partea vătămată O.A.O. de un telefon mobil. S-a reținut că prejudiciul, în valoare de 2.200.000 lei, cauzat prin săvârșirea infracțiunii, a fost recuperat în totalitate.

S-a mai reținut că, la data de 11 aprilie 2005, în jurul orei 13,00, în timp ce se afla pe stradă, în fața restaurantului E. din Alba Iulia, inculpatul B.G. a deposedat-o pe partea vătămată P.D.I. de suma de 10.000 lei, amenințând-o cu exercitarea de violențe. Împotriva sentinței au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și cei 9 inculpați. Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita nereținere a stării de minoritate a inculpatului Z.D.S., greșita interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., până la împlinirea vârstei de 18 ani și pentru că nu a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 421 din 29 februarie 2004 a Judecătoriei Alba Iulia.

Critici de netemeinicie au fost formulate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpaților B.I.J. și B.G. De asemenea, hotărârea instanței de fond a fost criticată și pentru neaplicarea dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen., având în vedere că partea vătămată P.D.I. nu s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei. Inculpatul B.G. a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita sa condamnare, arătând faptul că el nu a avut nici o contribuție la săvârșirea infracțiunii, intervenind doar, împreună cu inculpatul B.I.J., pentru a-i despărți pe inculpatul Z.D.S. și pe partea vătămată O.A.O., care se băteau, sfătuind-o chiar pe partea vătămată să depună plângere la poliție.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei, motivând prin lipsa antecedentelor penale și prin situația familială (părinții despărțiți de 10 ani, 2 surori mai mici care au nevoie de ajutor). Inculpatul a solicitat, de asemenea, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de loviri ori alte violențe. Inculpatul B.I.J. a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul cuantumului prea ridicat al pedepsei aplicate, solicitând, de asemenea, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de lovire sau alte violențe, întrucât există dubii care îi sunt favorabile. În motivele de apel, inculpatul Z.D.S., a solicitat înlăturarea agravantei și reținerea doar a infracțiunii de tâlhărie în forma prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) C. pen., arătând că a fost în eroare și pe moment s-a hotărât să ia telefonul părții vătămate.

Prin decizia penală nr. 19/A/2006 din 28 martie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia, secția pentru minori și familie, a admis apelurile declarate de inculpații Z.D.S., B.I.J. și B.G., a desființat sentința atacată sub aspectul cuantumului pedepselor și sub aspectul modalității de executare a acestor pedepse. Astfel, rejudecând cauza în limitele anterior menționate, instanța de apel a stabilit pedepsele inculpatului B.G., după cum urmează: - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 74 și 76 lit. b) C. pen.; - 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Instanța de apel a stabilit pedeapsa inculpatului Z.D.S., la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c), alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c) C. pen., și cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. Inculpatul B.I.J. a fost condamnat, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. În baza art. 81 și a art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților B.G.

și B.I.J. pe termene de încercare de câte 4 ani. În temeiul art. 81 și al art. 82 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Z.D.S., pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni. A fost atrasă atenția inculpaților asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepselor în condițiile art. 83 C. pen. În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedepsele aplicate durata reținerii și arestării preventive, începând cu 26 mai 2005 la zi. Instanța de apel a dispus punerea în libertate a inculpaților. Celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond au fost menținute. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că apelurile inculpaților sunt întemeiate numai sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor și a modalității de executare a acestora.

S-a constatat că situația de fapt a fost corect reținută fiind indubitabil că toți inculpații au folosit violența asupra părții vătămate pentru a reține bunul sustras și pentru a-și asigura scăparea. S-a mai reținut că este legală încadrarea juridică a faptei, fiind nefondată cererea apelanților de a se schimba încadrarea juridică a faptei. Instanța de apel a apreciat că nu au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei aplicate fiecărui inculpat modalitatea concretă în care au fost comise faptele și valoarea prejudiciului creat și nici datele care îl caracterizează pe fiecare inculpat în parte. S-a apreciat, astfel, că instanța de fond nu a individualizat corect pedepsele aplicate inculpaților, impunându-se reducerea acestora și schimbarea modalității de executare prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

S-a concluzionat că, în raport cu cele reținute se impune a fi respins apelul declarat de procuror. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În motivele de recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, pronunțând astfel o hotărâre contrară legii.

Decizia instanței de apel a fost, de asemenea, criticată și sub aspectul greșitei aplicări a legii prin dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea de la 5 la 20 de ani, iar potrivit dispozițiilor art. 81, alin. (3) C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, neavând relevanță faptul că inculpații erau minori și că s-au reținut circumstanțe atenuante. Recursul este fondat. Din examinarea hotărârii atacate rezultă că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba nu a fost soluționat, instanța pronunțându-se numai asupra apelurilor inculpaților.

Întrucât, cu privire la apelul declarat de procuror instanța nu a pronunțat nici una din soluțiile prevăzute de art. 379 C. proc. pen., se constată existența cazului de casare prevăzut de art. 379 C. proc. pen. În consecință, recursul va fi admis și, conform art. 385 15 pct. 1 lit. c) C. proc. pen., se va casa în totalitate hotărârea atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Întrucât nelegalitatea constatată impune trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor, este inutil a fi examinate celelalte critici referitoare la hotărârea instanței de apel. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, astfel încât onorariile pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpaților Z.D.S.

și B.I.J. se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 19/ A din 28 martie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, privind pe inculpații Z.D.S., B.G. și B.I.J. Casează decizia atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la Curtea de Apel Alba Iulia. Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaților Z.D.S. și B.I.J., în sumă de câte 100 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 mai 2006.