ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3454/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3454/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată la 23 ianuarie 2006, la Curtea de Apel Cluj,
reclamanta P.R., născută V., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 19606 din 16 ianuarie 2006,
emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de O.G.
nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de
persoană refugiată, fiind născută în refugiu, la data de 2 august 1942.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 118
din 22 februarie 2006, a admis acțiunea formulată de reclamanta P.R., în
contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și, în consecință, a
dispus anularea hotărârii nr. 19606 din 16 ianuarie 2006, emisă de pârâtă. A
obligat pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada
2 august 1942 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările
ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2002.
În motivarea soluției s-a
reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților săi,
determinat de persecuții etnice, având același statut de refugiată, ca și
părinții săi.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru
nelegalitate, susținând, în esență, că,
întrucât reclamanta s-a născut la Turda, nu a suferit
persecuții etnice, întrucât localitatea se afla sub autoritatea Statului român
și nu a fost nevoită să-și schimbe domiciliul.
Examinând cauza, în raport
cu motivul de recurs invocat, precum și potrivit art. 304
1
C. proc.
civ., se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că
reclamanta s-a născut la data de 2 august 1942, în Turda, unde părinții săi se
refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice
exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1
din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie
1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Din interpretarea
teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul, cât și scopul
reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru
prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile instaurate în
perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să beneficieze toate
persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele persecuțiilor
exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât
persoana care a suferit aceste persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care
au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit,
astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este
necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi
au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit
aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa,
ca urmare a refugiului.
Că legiuitorul a urmărit să
acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au
avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr.
105/1999, și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să
acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a suferit
persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice,
a
fortiori
trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul
care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate
consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a
persecuțiilor etnice.
În consecință, soluția adoptată de
instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să
fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva deciziei civile nr. 118 din 22
februarie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 octombrie 2006.