ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 149/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 24 iunie 2005, la Curtea de Apel Craiova, Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova a declarat recurs împotriva sentinței nr. 243 din 2 iunie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței Curții de Apel Craiova, în sensul respingerii cererii formulate de reclamantul M.D. În motivarea recursului, s-a susținut că O.U.G. nr. 115/2004, privind salarizarea personalului din unitățile sanitare publice, stabilește o grilă de salarizare superioară pentru medicii din spitalele clinice, față de alte categorii de personal medical.

S-a mai precizat că, întrucât Legea nr. 270/2003 nu distinge dacă în cadrul unităților sanitare clinice, urmează a fi salarizat pe această grilă de salarizare, întreg personalul de specialitate, Ministerul Sănătății a înțeles să precizeze dispozițiile art. 8 lit. h) din O.G. nr. 40/2004, privind modificarea Legii nr. 270/2003, considerând că numai medicii cadre didactice beneficiază de această grilă de salarizare. Așa fiind, instanța de fond trebuia să precizeze că nota nr. OB 9865 din 1 septembrie 2004, este legală, menținerea soluției instanței de fond care a considerat acest act, ca nelegal, presupunând faptul că Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova, să plătească o sumă mare de bani (circa 1,5 miliarde lei), unui număr mare de medici, sumă ce nu a fost prevăzută în bugetul pe anul 2004 - 2005. S-a mai susținut, în temeiul art. 304 pct. 10 C. proc.

civ., că instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate mijloacele de probă depuse de recurentă, în apărare. În acest sens se invocă, adresa nr. 51995 din 18 noiembrie 2004, potrivit căreia punctul de vedere emis prin circulara atacată a fost reiterat, solicitându-se Direcției de Sănătate Publică Dolj, punerea în aplicare. Potrivit dispoziției din adresa sus-citată, a susținut recurenta, în baza notei nr. OB 12055 din 18 octombrie 2004, aprobată de conducerea Ministerului Sănătății, „în ambulatoriul de specialitate al spitalului, beneficiază de salarizarea prevăzută de legislația în vigoare pentru unități clinice, institute și centre medicale, numai personalul de specialitate medico-sanitar care își desfășoară activitatea în cabinetele de specialitate, în care sunt integrate clinic, cadrele didactice”.

Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 243 din 2 iunie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis cererea formulată de reclamantul M.D., împotriva Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” Craiova și Ministerul Sănătății. S-a constatat nelegalitatea circularei nr. OB 9864 din 1 septembrie 2004, pct. 3, emisă de Ministerul Sănătății. Instanța de fond a apreciat că actul administrativ contestat este ilegal, în ceea ce privește pct. 3, pentru că este dat de Ministerul Sănătății, cu încălcarea art. 8 lit. j) din Legea spitalelor nr. 270/2003, coroborată cu dispozițiile art. 1 pct. 4 din Ordinul nr. 35/2002, emis de Ministerul Sănătăți și Familiei, nerespectându-se condiția de validitate a actelor normative, și anume, adoptarea actului administrativ de autoritate, numai pe baza și în vederea executării legii, precum și în limitele acestuia.

S-a mai reținut de instanță că la 1 septembrie 2004, Ministerul Sănătății a emis circulara nr. OB 9864, către Direcția de Sănătate Publică Dolj, iar la pct. 3 din această adresă se precizează că în ambulatoriul de specialitate al spitalului și în unitățile sanitare cu personalitate juridică care asigură asistența medicală ambulatorie de specialitate, beneficiază de salarizarea prevăzută de legislația în vigoare pentru unități clinice, institute și centre medicale, numai personalul de specialitate medico-sanitară care își desfășoară activitatea în cabinetele de specialitate în care sunt integrate clinic cadre didactice. S-a constatat de instanța de fond că reclamantul este medic primar ortoped în cadrul Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal „Filantropia”, care este spital clinic, în conformitate cu art. 8 lit. h) din Legea nr. 270/2003, a spitalelor.

Fiind un spital clinic, ambulatoriul de specialitate este asimilat cu secția clinică, dovadă fiind adresa Universității de Medicină și Farmacie Craiova care precizează că ambulatoriul de specialitate este încadrat în categoria unităților clinice, pentru că, pe lângă asistența medicală de specialitate, se desfășoară și activitatea de învățământ superior medical. În acest sens, a constatat instanța de fond, sunt și prevederile art. l pct. 4 din Ordinul nr. 35/2002, emis de Ministerul Sănătății și Familiei.

Curtea de Apel Craiova a contestat că Legea nr. 270/2003, legea spitalelor, nu face nici o delimitare între cabinetele de ambulatoriu de specialitate care au integrate cadre didactice, iar adresa nr. OB 9864 din 1 septembrie 2004, face această deosebire, astfel încât, avându-se în vedere că orice act administrativ se emite în baza legii și în executarea ei, iar în condițiile în care legea nu face distincție, dar face distincție actul administrativ atacat în cauză (art. 3), acțiunea a fost admisă. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat și va fi respins. Prin sentința nr. 243 din 2 iunie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a pronunțat în sensul constatării ilegalității circularei nr. OB 9864 din 1 septembrie 2004, pct. 3, emisă de Ministerul Sănătății, în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2005.

Această excepție a fost ridicată în dosarul nr. 65/CM/2005, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. Reținerea ca ilegal a actului administrativ invocat în cauză, s-a făcut în mod corect de instanța de fond, în raport cu art. 8 lit. j) din Legea 270/2003 - legea spitalelor (avându-se în vedere și dispozițiile art. l pct. 4 din Ordinul nr. 35/2002, emis de Ministerul Sănătății și Familiei). Actul administrativ stabilește distincții pe care legea nu le stabilește, astfel încât, constatându-se că actul administrativ s-a emis fără respectarea limitelor legii, fiind de natură a vătăma personalul de specialitate medico-sanitar ce-și depășește activitatea în ambulatoriul de specialitate, în mod corect excepția invocată a fost admisă.

Cât privește motivele de recurs invocate, este de observat în privința primului motiv că Ministerul Sănătății, fiind organ administrativ, poate emite acte administrative, numai pe baza și în executarea legii, aceasta nepresupunând a se adăuga la lege, în cauză stabilindu-se distincții pe care legea nu le prevede. Așa fiind, susținerea recurentei, că prin actul administrativ s-a vizat o precizare a legii, nu poate fi primită. Cât privește adresa nr. 51995 din 18 noiembrie 2004 și cu privire la care instanța nu s-ar fi pronunțat, este, de asemenea, o susținere neîntemeiată.

Adresa invocată este emisă de Ministerul Sănătății - Direcția Generală Asistență Medicală, Strategie și Structuri Sanitare, prin care se cere Direcției de Sănătate Publică a județului Dolj, aplicarea actului administrativ, constatat ilegal de instanță - nr. OB 9864 din 1 septembrie 2004. Asupra acestui act administrativ ilegal, instanța s-a pronunțat, astfel încât adresa invocată în cauză este nerelevantă. Constatându-se că hotărârea atacată este legală, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova împotriva sentinței civile nr. 293 din 2 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2006.