ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9673/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de

17 aprilie 2003 reclamanții D.O., P.O., D.M., D.A.M., D.O.E., D.F., D.A.E.

și D.G. au chemat în judecată pârâții SC C. SA și SC C.L.

SA solicitând restituirea în natură a imobilului proprietatea lor denumit

hotel D., fost hotel L. Reclamanții au mai cerut și obligarea pârâtei

SC C. SA la plata unor despăgubiri în cuantum de 6 miliarde lei pentru

descompletarea și demolarea parțială a imobilului în cauză,

conform art. 10 din Legea nr. 10/2001.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că imobilul a fost proprietatea autorilor reclamanților,

rechiziționat în temeiul Legii nr. 439/1945 iar pârâții, deși

notificați în vederea restituirii în natură a bunului, nu au

răspuns solicitărilor. În decursul timpului pârâții au efectuat

lucrări de descompletări și demolări parțiale ale

bunului, de natură să îi prejudicieze pe reclamanți.

Pârâta SC C. SA a formulat cerere

reconvențională solicitând obligarea reclamanților la plata

sumei de 583.256.527 lei din care 557.159.233 lei reprezintă

contravaloarea lucrărilor de consolidare la imobil iar 26.097.294 lei

costul proiectului acestor lucrări.

Prin încheierea din 12 ianuarie 2004

s-a luat act de renunțarea reclamanților la judecata primului

capăt de cerere și s-a dispus în consecință scoaterea din

cauză a pârâtei SC C.L. SA.

Examinând probatoriile administrate,

Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin sentința

nr. 860 din 7 octombrie 2004 a respins excepția lipsei calității

procesuale active ca neîntemeiată și a admis acțiunea

reclamanților, dispunând obligarea pârâtei SC C. SA la plata unor

despăgubiri în cuantum de 5.704.300.000 lei către aceștia.

Cererea reconvențională formulată de pârâtă a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

sentință, tribunalul a reținut în esență că

posesia imobilului a fost restituită reclamanților, însă,

așa cum a stabilit și expertiza tehnică efectuată, valoarea

pagubelor suferite de aceștia este în cuantum de 5.704.300.000 lei, ca

urmare a efectuării unor lucrări de descompletare și demolare a

clădirii.

În ceea ce privește

pretențiile pârâtei s-a reținut din expertiza tehnică

efectuată că nu s-au efectuat lucrări de consolidare a

imobilului care să fi profitat reclamanților.

Prin decizia civilă nr. 624 din

15 aprilie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă, s-a admis apelul formulat de pârâta SC C. SA,

s-a anulat sentința și s-a reținut cauza pentru evocarea

fondului, reținându-se că instanța nu s-a pronunțat în

condiții procedurale asupra cererii reconvenționale.

Reanalizând fondul, aceeași

instanță a pronunțat decizia civilă nr. 1651 din 16

decembrie 2005, prin care a respins ca nefondată cererea principală

formulată de reclamanți și a admis cererea

reconvențională, dispunând obligarea reclamanților la plata

sumei de 583.256.527 lei cu titlu de despăgubiri.

Pentru a pronunța această

sentință, Curtea de apel a reținut că imobilul în litigiu a

fost restituit reclamanților iar lucrările de construcție

și consolidare efectuate de pârâtă au fost necesare și utile,

astfel încât în patrimoniul reclamanților nu s-a produs nici un

prejudiciu.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamanții criticând-o în sensul prevederilor art. 304

pct. 8 și 9 C. proc. civ. și susținând că în mod

greșit a fost respinsă acțiunea principală și

admisă cererea reconvențională. S-a arătat că imobilul

a fost preluat abuziv și folosit timp de zeci de ani de către

pârâtă, care a produs pagubele stabilite în mod neîndoielnic prin

expertiza tehnică efectuată în fața instanței de fond.

În ceea ce privește cererea

reconvențională s-a arătat că ea a fost greșit

admisă, în condițiile în care probatoriile au atestat că pârâta

a fost cea care a adus degradări imobilului iar lucrările de

consolidare au constat practic în distrugeri și descompletări.

Pârâta SC C. SA a formulat

întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului și

păstrarea dispozițiilor deciziei atacate, care este în întregime

legală și temeinică

Examinând actele și

lucrările dosarului, Curtea reține că recursul este întemeiat în

sensul considerațiilor ce succed.

Evocând fondul fără o

analiză coroborată a probatoriilor, Curtea de apel a schimbat în mod

nejustificat sentința tribunalului, care a fost criticabilă numai sub

aspect strict procedural.

Din actele și lucrările

dosarului rezultă în mod cert că imobilul proprietatea

reclamanților a fost rechiziționat fără plată și

apoi trecut abuziv în proprietatea statutului, fiind folosit în mod abuziv timp

de peste 50 de ani de către persoane juridice care nu puteau

să-și întemeieze posesia pe vreun temei de drept. În aceste

condiții, a dispune obligarea reclamanților la despăgubiri

constituie o soluție nu numai contrară principiilor vizând

reparațiile, cuprinse în Legea nr. 10/2001 și în întreaga

reglementare a materiei ci și o rezolvare profund inechitabilă a

litigiului.

Expertiza tehnică

efectuată în fața instanței de fond și ale cărei

concluzii au fost în mod nejustificat înlăturate de către curtea de

apel a stabilit în mod cert că prin lucrări de descompletare,

demolări parțiale și distrugeri ale imobilului reclamanții

au suferit o pagubă evaluată la momentul respectiv la 5.704.300.000

lei, ceea ce a și condus la o diminuare importantă a valorii bunului.

Pe de altă parte, lucrările minime de întreținere efectuate de

către pârâtă pe parcursul stăpânirii și utilizării

bunului nu pot fi opuse reclamanților, care au fost deposedați

fără nici un temei.

Se constată în

consecință că soluția instanței de fond de admitere a

cererii principale și de respingere a acțiunii reconvenționale

este cea corectă și în acord cu probatoriile.

Așa fiind, Înalta Curte va

admite recursul în condițiile art. 304 pct. 9 rap. la art. 312 C. proc.

civ. și va modifica decizia în sensul admiterii acțiunii principale

și obligării pârâtei la plata despăgubirilor, urmând să fie

respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții D.O., D.M., D.A.M., D.O.E., P.O., D.A.E., D.G. și D.F.

împotriva deciziei nr. 1651 din 16 decembrie 2005 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

Modifică decizia atacată în sensul că admite

acțiunea principală formulată de reclamanți și

obligă pe pârâta SC C. SA la 5.704.300.000 lei despăgubiri către

aceștia și respinge ca nefondată cererea

reconvențională formulată de pârâta SC C. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2006.