ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1012/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1262 din 7 noiembrie 2006, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. b) și art. 80 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.S.R.

la pedeapsa de 5 ani închisoare. S-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 627 din 3 martie 2005 a Judecătoriei Sectorului 1 București definitivă prin decizia penală nr. 1062 din 9 noiembrie 2005 a Tribunalului București, secția I penală. S-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 557 din 15 martie 2005 a Judecătoriei Arad, definitivă prin neapelare la 1 aprilie 2005. S-a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate prin cele două sentințe penale și s-a constatat că infracțiunile pentru care aceste pedepse au fost aplicate, sunt concurente.

S-au contopit pedepsele de un an și 6 luni închisoare și un an închisoare, astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de un an și 6 luni. S-a constatat că inculpatul a fost arestat în executarea acestei pedepse de la data de 15 februarie 2005 până la data de 11 octombrie 2005, rămânând neexecutat un rest de 6 luni și 126 zile închisoare. S-a contopit restul neexecutat de 6 luni și 126 zile închisoare cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) și c) C. pen. S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la data de 15 martie 2006 la zi, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și a interzis acestuia, ca măsură de siguranță, dreptul de a se afla în municipiul București pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a luat act că partea vătămată P.L. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 60 RON obținută prin săvârșirea infracțiunii. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. S-a reținut că, la data de 4 noiembrie 2006, în jurul orelor 21,30, în timp ce se afla în Gara de Nord din municipiul București, inculpatul C.S.R. l-a întâlnit pe numitul D.G. și, împreună, au urcat în trenul rapid nr. 753 ce se afla garat la linia nr. 9. Inculpatul și însoțitorul său au pătruns într-unul dintre compartimentele vagonului nr. 5, în care se afla și partea vătămată P.L., și au ocupat locurile de pe banchetele aflate în apropierea ușii de acces, respectiv inculpatul s-a așezat pe bancheta din fața părții vătămate, D.G., pe aceeași banchetă cu acesta din urmă.

Observând că partea vătămată și-a așezat geanta pe bancheta din fața sa, D.G. i-a solicitat inculpatului să sustragă bunul și a purtat cu acesta din urmă o scurtă discuție, după care D.G. a sustras de pe banchetă geanta părții vătămate P.L., în care se aflau un telefon mobil marca Samsung, un card, acte personale și suma de 1000 lei RON. Partea vătămată a încercat să se opună sustragerii genții, însă D.G. a reușit să își însușească bunul și a părăsit în fugă compartimentul trenului. În aceste momente, inculpatul C.S.R. s-a ridicat de pe banchetă, s-a așezat în cadrul ușii de acces în compartiment, împiedicând astfel, pe partea vătămată să îl urmeze pe autorul sustragerii, după care a părăsit și el în fugă compartimentul.

Inculpatul, după comiterea faptei, a primit de la D.G. suma de 60 lei RON, din banii sustrași, restul sumei și bunurile rămânând asupra celui din urmă. Valoarea totală a prejudiciului cauzat a fost indicată de partea vătămată ca fiind de aproximativ 2000 lei RON și nu a fost recuperată. Inculpatul a declarat apel împotriva acestei sentințe, solicitând reducerea pedepsei aplicate. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 843 din 19 decembrie 2006, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat parțial sentința atacată și, în fond, a înlăturat aplicarea art. 64 lit. c) C. pen. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței și s-a computat prevenția de la 15 martie 2006 la 19 decembrie 2006. S-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a dispus ca onorariul pentru apărarea din oficiu de 100 RON să se suporte din fondul Ministerului Justiției. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.S.R., reiterând motivele din apel, în sensul reducerii pedepsei aplicate. Recursul este nefondat. Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că instanța de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate. Așa fiind, în mod corect, instanța de apel, a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul, bazat pe reiterarea aceleiași critici, apare ca nefondat și va fi respins ca atare. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive, la zi. Văzând și dispozițiile referitoare la reglementarea cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.S.R. împotriva deciziei penale nr. 843 din 19 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 15 martie 2006 la 23 februarie 2007. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2007.