ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5743/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5743/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 296/2005,
Tribunalul Brașov a admis excepția lipsei calității procesuale active a
contestatorului P.E. și, în consecință, a respins contestația formulată de
acesta în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Brașov, cu privire
la dispoziția nr. 2370 din 15 aprilie 2005, ca fiind promovată de o persoană
fără calitate procesuală.
S-a luat act de renunțarea
contestatoarei B.J. la judecarea contestației formulate în contradictoriu cu
Primăria Municipiului Brașov.
Prin considerentele hotărârii, prima
instanță a reținut că, urmând procedura prealabilă obligatorie instituită de
Legea nr. 10/2001, contestatoarea B.J. a adresat o notificare prin care a
solicitat să-i fie restituite imobilele situate în Brașov, deoarece este succesoarea
în drepturi a foștilor proprietari P.E. și P.J.
Prin dispoziția contestată, emisă de
Primarul Municipiului Brașov, s-a respins notificarea cu motivarea că B.J. nu
și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001.
În ceea ce îl privește pe
contestatorul P.E., s-a reținut că acesta nu a făcut dovada formulării vreunei
notificări, prin dispoziția contestată fiind soluționată doar notificarea
formulată de B.J.
Împotriva sentinței menționate a
declarat apel contestatorul P.E., criticând-o ca nelegală pentru neaplicarea
art. 24 alin. (3
1
) din Legea nr. 10/2001, introdus prin Legea nr.
247/2005, care are o formulare mai largă decât cea din art. 3 al Legii nr.
10/2001, fiind deajuns ca persoana care formulează contestația să se pretindă
persoană îndreptățită, nu numai să facă parte, efectiv, din categoria
persoanelor enumerate de art. 3 din lege.
Curtea de Apel Brașov, secția
civilă, prin decizia civilă nr. 2/A din 11 ianuarie 2006, a respins apelul
formulat de contestatorul P.E., reținând că, în mod corect, s-a admis excepția
lipsei calității procesuale active a acestuia, întrucât nu a urmat procedura
prealabilă obligatorie prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Împotriva
deciziei menționate a declarat recurs la 2 februarie 2006, contestatorul P.E.,
criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.
S-a susținut de către recurent că
instanțele de fond și apel au făcut o greșită aplicare a art. 23 alin. (31
)
din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, în
condițiile în care textul de lege se referă la posibilitatea atacării
dispoziției motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în
natură de către persoana care se pretinde îndreptățită, și nu de persoana care
a formulat notificarea.
Recurentul a susținut că a făcut
dovada calității de persoană îndreptățită în sensul art. 3 coroborat cu art. 22
din Legea nr. 10/2001, fiind moștenitor al acționarului principal al societății
bancare căreia i-a aparținut imobilul.
Intimata Primăria Municipiului
Brașov a formulat în termen legal întâmpinare, solicitând respingerea
recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările
dosarului, raportat la critica invocată, Curtea va constata că recursul este
nefondat, pentru considerentele ce succed:
Așa
cum corect au reținut instanțele de fond și de apel, procedura de restituire a
imobilului în litigiu a fost declanșată prin notificarea formulată conform art.
3 alin. (1) lit. a) și art. 21 din Legea nr. 10/2001 de B.J.
Prin dispoziția nr. 2370 din 15
aprilie 2005, emisă de Primarul Municipiului Brașov și contestată în prezenta
cauză s-a respins notificarea prin care aceasta a solicitat restituirea în
natură a imobilelor situate în Brașov, cu motivarea că nu a fost dovedită
calitatea de persoană îndreptățită a acesteia în sensul prevederilor art. 2,
art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001.
Textul art. 3 din Legea nr. 10/2001
se referă la condițiile ce conferă calitate procesuală activă de „persoană
îndreptățită”, conținutul său fiind pe deplin concordant cu art. 23, care
prevede că, în cazul respingerii notificării, persoana ce se pretinde
îndreptățită are căile de atac prevăzute de lege.
Cele două texte au în vedere aceeași
persoană definită la art. 3, care a declanșat procedura prealabilă prevăzută de
Legea nr. 10/2001, inițiind formarea raportului juridic, căreia i s-a răspuns
la notificare și care, prin contestație, a investit instanța.
Ca atare, corect, prima instanță,
pronunțându-se asupra raportului juridic dedus judecății, a luat act de
renunțarea lui B.J. la judecarea contestației și a admis excepția lipsei
calității procesuale active a contestatorului P.E., terț față de actul juridic
civil de drept privat, atacat în prezenta cauză.
Se va constata că instanța de apel a
făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001,
nefiind întrunit motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecință, se va reține că
recursul declarat de contestatorul P.E. este nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de reclamantul P.E. împotriva deciziei civile nr. 2/Ap din 11 ianuarie 2006 a
Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2006.