ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.04.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1393/2006

HOTĂRÂRE
06.04.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1393/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 523 din 11

octombrie 2004 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ s-a admis acțiunea reclamantei SC S. SA și pârâtele A.V.A.S.

București și M.F.P. București au fost obligate să modifice ordinul comun

înregistrat din 15 martie 2004 la A.V.A.S. București, respectiv din 15 martie

2004 la M.F.P. București, în sensul de a acorda reclamantei pe lângă celelalte

înlesniri și pe cele prevăzute de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 137/2002,

respectiv eșalonarea obligațiilor bugetare pe o perioadă de 5 ani aferente

perioadei ianuarie 2002 – septembrie 2003 și scutirea de la plată a majorărilor

și penalităților de întârziere aferente obligațiilor bugetare, precum și

înlesnirile prevăzute de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 și anume

eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare restante reprezentând contribuția

la fondul de asigurări sociale de societate pe o perioadă de 5 ani, cu o

perioadă de grație de 6 luni cuprinsă în perioada de eșalonare și scutirea de

la plată a majorărilor de întârziere și a penalităților aferente acestor

obligații.

Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, prin decizia nr. 174 din 24 mai 2002, a respins ca nefondat apelul

declarat de A.V.A.S. București, împotriva sentinței tribunalului.

A.V.A.S. București a declarat recurs

în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat modificarea deciziei,

admiterea apelului declarat împotriva sentinței tribunalului, care să fie

schimbată în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.

Recursul este fondat în sensul celor

ce urmează:

Obiectul litigiului dedus judecății

îl constituie modificarea ordinului comun emis de A.P.A.P.S. București și M.F.P.

privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare datorate și

neachitate de către SC S.

Având în vedere că se contestă un

act administrativ în sensul dispozițiilor art. 1 și 3 din Legea nr. 29/1990 (în

vigoare la data formulării acțiunii) se constată că natura juridică a

litigiului nu este comercială, și este un litigiu de competența instanței de

contencios administrativ.

Pentru considerentele reținute

urmează a admite recursul declarat de pârâtă, a casa decizia atacată și

sentința instanței de fond și potrivit art. 3

3

alin. (1) C. proc.

civ. a se trimite cauza spre rejudecare în primă instanță la Curtea de Apel

Craiova, secția contencios administrativ ca instanță competentă.

Admite recursul declarat de pârâta A.V.A.S.

București. Casează decizia nr. 364 din 24 mai 2005 a Curții de Apel Craiova, secția

comercială și sentința nr. 523/ C din 11 octombrie 2004 a Tribunalului

Mehedinți și trimite cauza pentru rejudecare în primă instanță la Curtea de

Apel Craiova, secția contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 6 aprilie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 264 din 16 februarie 2005, a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acț
ÎCCJ 2006-04-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1315/2006
lesnirilor la plată stabilite prin Legea nr. 137/2002, O.U.G. nr. 26/2004, aprobată și modificată prin Legea nr. 442/2004, nu are natura juridică a unui act administrativ, deoarece reclamanta fiind o societate privatizată, A.V.A.S. și Minis
ÎCCJ 2006-10-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3516/2006
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC Ș.I. SRL București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, anularea deciziei nr. 70 din 20 mar
ÎCCJ 2005-12-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5817/2005
că instanța competentă ar fi tribunalul, și nu curtea de apel; - acțiunea formulată nu este una în contencios administrativ, ci una prin care se pretinde constatarea stingerii unei datorii prin efectul legii; - aprecierea instanței de fond,
ÎCCJ 2008-05-13
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1600/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 115 din 15 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis contestația la executare formulată de contestatoarea SC
Sursă