ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10181/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10181/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
contestația formulată de reclamantul H.W.J. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtul Primarul Municipiului Sighișoara anularea dispoziției nr. 679 din 9
iunie 2005 emisă de pârât și restituirea în natură a imobilului teren înscris
în C.F. Sighișoara nr. top 9134.
Tribunalul
Mureș, prin sentința civilă nr. 187 din 7 februarie 2006 a respins ca
inadmisibilă contestația formulată de reclamant reținând că terenul revendicat
în prezenta cauză a format obiectul Legii nr. 18/1991, iar în cartea funciară,
la pozițiile B13-15, la data de 1 noiembrie 2001 s-a întabulat titlul de
proprietate nr. 134209/1992 pe numele lui F.N.G.
Tribunalul
a apreciat contestația ca fiind inadmisibilă întrucât în speță sunt aplicabile
dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea 10/2001.
Împotriva
sentinței a declarat apel reclamantul H.W.J. întrucât au fost interpretate
greșit prevederile art. 8 din Legea 10/2001, iar soluția de respingere ca
inadmisibilă a contestației este contrară art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001.
Curtea
de Apel Tg. Mureș, prin decizia civilă nr. 117 A din 12 mai 2006 a admis
apelul, a desființat în tot sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre
rejudecare aceleiași instanțe.
În
considerentele deciziei s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (3)
din Legea 10/2001 dispoziția motivată de respingere a notificării poate fi
atacată de persoana care se pretinde îndreptățită. In atare situație
reclamantul are posibilitatea de a formula un astfel de demers procesual fără
ca legea să-i îngrădească în mod expres acest drept.
Coroborând
aceste dispoziții cu prevederile art.8 din aceeași lege, prin soluția
pronunțată instanța de fond a adăugat la lege.
Împotriva
deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului
Sighișoara, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele
motive:
-
din coroborarea art. 26 alin. (3) și art. 8 alin. (1) din Legea 10/2001 nu se
poate trage concluzia că reclamantul are calitate de persoană îndreptățită la
restituirea în natură sau la acordarea altor măsuri reparatorii pentru teren
-
notificarea a fost respinsă întrucât imobilul a format obiectul legilor
fondului funciar
-
prima instanță a soluționat corect cauza procedând la judecarea fondului
litigiului pe baza documentelor care au stat la baza emiterii dispoziției
contestate.
Verificând
legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și de
dispozițiile legale aplicate, Curtea constată că recursul declarat în cauză
este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În speța dedusă judecății reclamantul H.W.J.,
semnatarul notificării a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 679 din
9 iunie 2005 emisă de Primarul Municipiului Sighișoara prin care s-a respins
cererea de restituire în natură a terenului înscris în C.F. Sighișoara nr. top
9134 cu motivarea că terenul a format obiectul legii fondului funciar.
Exercitarea căilor de atac împotriva dispozițiilor
emise de unitățile deținătoare ale imobilelor preluate abuziv este prevăzută
expres de lege.
Astfel, art. 26 alin. (3) al Legii 10/2001 cu
modificările aduse prin Legea 247/2005 a instituit o procedură legală specială
potrivit căreia dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii
de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde
îndreptățită la secția civilă a tribunalului, în termen de 30 de zile de la
comunicare.
Acest text legal este de strictă interpretare și își
găsește aplicarea doar în ipotezele la care se referă, respectiv să existe o
dispoziție motivată de respingere a notificării, iar calea de atac să fie
promovată de persoana îndreptățită, adică de persoana care a parcurs procedura
administrativă instituită prin Legea 10/2001.
În atare situație, nu are relevanță juridică faptul
că obiectul cererii de restituire îl constituie tocmai un teren de natura celor
enumerate la art. 8 alin. (1) din lege, iar dispozițiile art. 26 alin. (3) nu
pot fi interpretate în coroborare cu cele ale art. 8 alin. (1).
Față
de considerentele expuse, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurent, urmând a se
respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312
alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sighișoara
împotriva deciziei civile nr. 117 A din 12 mai 2006 pronunțată de Curtea de
Apel Tg. Mureș, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 8 decembrie 2006.