ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3966/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3966/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mureș prin sentința civilă nr. 770 din 11 aprilie 2006 a
respins ca nefondată contestația formulată de R.G.E., în contradictoriu cu
Primăria Municipiului Sighișoara și Primarul Municipiului Sighișoara.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că, reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului
situat în str. D. nr. 2, imobil înscris în C.F. nr. 6910 nr. top 5138/1/1.
S-a mai reținut că, în conformitate
cu art. 1169 C. civ., reclamanta nu a făcut dovada că imobilul revendicat
înscris în C.F. 6910 Sighișoara, nr. top 5138/1/1 este același cu terenul care
a aparținut antecesorului M.I.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția
civilă, prin decizia civilă nr. 174 din 16 octombrie 2006 a admis apelul
declarat de R.G.E., împotriva deciziei civile nr. 770 din 11 aprilie 2006
pronunțată de Tribunalul Mureș și pe cale de consecință: a schimbat în tot
hotărârea în sensul că a admis contestația, a desființat dispoziția nr.
928/2005 emisă de Primăria Sighișoara și a constatat că imobilul situat în
Sighișoara, a intrat abuziv în favoarea statului fără titlu valabil; a dispus
restituirea în natură a imobilului intabulat în C.F. 6910 Sighișoara, transcris
în C.F. 5005 Sighișoara cu nr. top 5138/1/1.
Pentru a hotărî astfel instanța de
apel a reținut că, din actele existente la dosarul cauzei rezultă că
reclamanta-apelantă este fiica defunctului M.I. iar M.G.E. este soția
supraviețuitoare a defunctului menționat.
S-a mai reținut că, imobilul în
litigiu a fost edificat în anul 1922 conform raportului de expertiză, f. 41
dos. fond. În 1963 imobilul respectiv a fost trecut în proprietatea soților S.,
cu toate că era edificat din 1922 de antecesorul reclamantei-apelante. Imobilul
a fost naționalizat în 1954 în temeiul Decretului-lege nr. 187/1945.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată au declarat recurs Primăria Municipiului Sighișoara prin primar și
Primarul Municipiului Sighișoara. Motivele de recurs invocate de cei doi
recurenți sunt identice.
Recurenții critică decizia atacată
ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- R.G.E. este fiica defunctului M.I.
și nu soția supraviețuitoare a acestuia cum greșit a reținut instanța de apel.
- Instanța de apel în virtutea
rolului activ trebuia să aprofundeze probele existente de la dosar și să
constate că imobilul în litigiu a fost înstrăinat iar în prezent constituie
proprietatea unor terțe persoane, situație care face ca imobilul să nu poată fi
restituit în natură reclamantei.
- Imobilul în litigiu mai este
revendicat și de M.T.G. nepoata fostului proprietar M.I. a cărei notificare a
fost soluționată prin Dispoziția nr. 926/2005 contestată la Tribunalul Tg.
Mureș care prin sentința civilă nr. 771 din 11 aprilie 2006 s-a respins
contestația, sentință menținută de Curtea de Apel Tg. Mureș.
Recursurile sunt fondate pentru
următoarele considerente:
Reclamanta R.G.E. a revendicat în
condițiile art. 21-22 în forma actuală art. 22-23 din Legea nr. 10/2001
republicată, în sensul că a solicitat restituirea în natură a imobilului situat
în str. D. nr. 2, înscris în C.F. nr. 6910 nr. top 5138/1/1.
Prin dispoziția nr. 928 din 22 iulie
2005 emisă de Primarul municipiului Sighișoara, cererea reclamantei a fost
respinsă în considerarea faptului că terenurile trecute în proprietatea
statului, ce au aparținut autorului M.I., au fost restituite reclamantei în
condițiile Legii nr. 1/2000.
Deși recurenții pe parcursul
procesului au învederat faptul că R.G.E. este fiica și nu soția
supraviețuitoare a autorului M.I. și că imobilul în litigiu care în 1963 a
trecut în proprietatea soților S., iar ulterior a fost înstrăinat unor terțe
persoane, situație în care imobilul nu mai poate fi restituit în natură,
instanța de apel nu a fost preocupată să stabilească cu exactitate situația
juridică a imobilului în litigiu, și nici dacă R.G.E. este sau nu soția
autorului mai sus menționat sau fiica acestuia.
Sub acest aspect, recursurile sunt
fondate și urmează să fie admise.
Instanța de recurs nu poate însă
hotărî asupra fondului pricinii, măsură posibilă, potrivit art. 314 C. proc.
civ., numai în cazul în care împrejurările de fapt ale cauzei au fost stabilite
pe deplin, lucru ce nu s-a înfăptuit în cauză.
Din probe, a se vedea dispoziția nr.
928 din 22 iulie 2005 emisă de Primarul Sighișoarei rezultă că reclamantei i
s-a restituit terenul în suprafață de 20,20 ha conform Legii nr. 1/2001, iar
din petitul acțiunii introductive rezultă că terenul revendicat se află în
proprietatea statului, instanța de apel făcând o apreciere eronată a probelor
administrate nu a clarificat nici această problemă.
Toate acestea impun casarea cu
trimitere a cauzei în temeiul art. 313 C. proc. civ., spre rejudecare,
aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel Tg. Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de
pârâții Primăria Municipiului Sighișoara și Primarul Municipiului Sighișoara
împotriva deciziei nr. 174 A din 16 octombrie 2006 a Curții de Apel Tg. Mureș,
secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie pe care
o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2007.