ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3791/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 17 din 27 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 6893/2004, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.A., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind restul de pedeapsă de 770 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 11/1999 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 4097/1999, rest care a fost contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de un an, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 11 decembrie 2004 la 27 ianuarie 2006. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 14 – art. 346 C. proc. pen., corelat cu art. 998 – art. 999 C. civ., a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile N.F. la plata sumei de 25 milioane lei cu titlu de daune morale. În baza art. 106 din O.U.G. nr. 105/2002 a fost obligat inculpatul în favoarea C.A.S. Bihor la plata sumei de 2.275.348 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare și alte cheltuieli aferente. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în data de 10 decembrie 2004, în jurul orelor 22,00, inculpatul V.A.

a intrat în barul G.C. din Oradea, unde a rămas până în jurul orelor 23,00, consumând băuturi alcoolice. La un moment dat, la masa inculpatului s-a așezat partea vătămată N.F., care a început la rândul său să consume băuturi alcoolice, costurile consumației sale fiind suportate de către inculpat. În jurul orelor 23,00, partea vătămată a părăsit barul fără a-și lua lucrurile personale, respectiv geanta, paltonul și căciula. După circa 5 minute, din bar a ieșit și inculpatul. În varianta susținută de partea vătămată, după plecarea sa din bar, a fost urmărită de inculpat, atacată de acesta în stația de tramvai și obligată prin forță fizică să meargă la cimitirul din imediata apropiere. Aici partea vătămată a fost bătută de inculpat iar apoi acesta i-a sustras cerceii, lănțișorul, ambele din aur, alte bunuri și suma de 500.000 lei.

A precizat că și-a pierdut cunoștința, iar când și-a revenit se afla la Spitalul Clinic Județean Oradea. În varianta susținută de inculpat, acesta a plecat din bar urmare a invitației făcute de partea vătămată de a întreține raporturi sexuale cu aceasta, contra sumei de 500.000 lei, în cimitirul O. din imediata apropiere. Inculpatul a susținut că i-a predat părții vătămate suma de 500.000 lei înainte de plecarea din bar. A recunoscut că, odată ajuns în cimitir a exercitat violență asupra părții vătămate, că acestea s-au datorat faptului că abia în acel moment partea vătămată i-a adus la cunoștință că se afla în perioada ciclului menstrual și i-a propus în schimbul sumei primite să întrețină cu ea raporturi anale.

Inculpatul a declarat că i-a aplicată părții vătămate două palme peste față, în urma cărora partea vătămată a căzut jos și s-a lovit de o bordură din apropiere, apoi partea vătămată s-a ridicat și i-a spus că întrucât nu dorea să întrețină cu acesta raporturi sexuale anale era dispusă să-i predea bijuteriile din aur pe care le purta până a doua zi când urma să-i restituie inculpatului suma de 500.000 lei primită pentru raporturile sexuale ce nu s-au realizat. Inculpatul s-a întors în bar, unde a găsit geanta părții vătămate, a luat geanta, a mers la masa unui bărbat, respectiv martorul M.I. căruia i-a relatat cele întâmplate cu partea vătămată. A susținut că acel bărbat i-a făcut cunoscut că partea vătămată ar fi prostituată și cunoscută de mai mulți ani.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care aceasta s-a produs, în cimitir, pe timp de noapte, violențele intense exercitate asupra părții vătămate, aceasta rămânând în stare de inconștiență, precum și statutul de recidivist al inculpatului, trecutul său infracțional însumând mai multe condamnări pentru același tip de infracțiuni, respectiv furt și tâlhărie. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul apelant V.A. solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și modificarea ei în sensul reducerii pedepsei ce i-a fost aplicată cu motivarea că aceasta este prea aspră.

S-a apreciat că pe baza celor două aspecte faptice probate cert, violențele exercitate asupra părții vătămate și găsirea asupra inculpatului a bunurilor ce aparțineau părții vătămate, corelate cu modul de acțiune al inculpatului (respectiv faptul că acesta s-a întors în bar pentru a lua poșeta părții vătămate și a plecat spre gară având-o asupra sa, împrejurarea că partea vătămată a fost găsită în cimitir, locul unde fusese cu inculpatul, în stare de inconștiență), se poate concluziona că inculpatul a deposedat-o de bunuri, prin violență iar ulterior a intrat în posesia poșetei, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, profitând de faptul că partea vătămată era în stare de inconștiență.

Prin decizia penală nr. 76/ A din 18 aprilie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale sus menționate, apreciindu-se că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului iar individualizarea judiciară a pedepsei a fost făcută cu respectarea criteriilor cuprinse în art. 72 C. pen. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, solicitând reducerea acesteia. Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Instanța de fond a stabilit în mod corespunzător împrejurările în care a fost comisă fapta (noaptea, prin violență), încadrarea juridică ce a fost dată acesteia, precum și vinovăția inculpatului, date în raport de care a dozat în mod corespunzător pedeapsa aplicată, luând, totodată, în considerare și circumstanțele personale ale inculpatului, astfel că, în mod corect, instanța de apel a respins apelul declarat de inculpat ca nefondat.

Circumstanțele personale invocate de inculpat, constând în starea precară a sănătății și faptul că are în întreținere 4 copii minori, au fost avute în vedere la dozarea pedepsei, a cărei reducere sub minimul special nu se justifică, având în vedere statutul de multirecidivist în care se află inculpatul, acesta fiind condamnat anterior pentru infracțiuni de același gen, respectiv pentru furt și tâlhărie; totodată, pentru aceleași motive, nu se impune nici înlăturarea sporului de un an închisoare aplicat ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 61 C. pen. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat. Conform dispozițiilor art. 385 16 alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod recurentul – inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva deciziei penale nr. 76/ A din 18 aprilie 2006 a Curții de Apel Oradea. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 11 decembrie 2004 la 14 iunie 2006. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 220 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 iunie 2006.