ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6351/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin art. 1 al deciziei nr. 127 din 15 iunie 2004 emisă în baza Legii nr. 10/2001 de SC S. SA Satu Mare în urma notificării nr. 405 din 9 august 2001, s-au restituit numitului H.A., în natură, următoarele: a) Casă tip conac, în suprafață construită de 269 mp, situată în parcela nr. top 6623 din C.F. Satu Mare; b) Casă pentru angajați (dormitor comun) în suprafață construită de 319 mp situată în parcela nr. top 6623 din C.F. Satu Mare; c) grajd pentru animale, în suprafață construită de 497 mp situată în parcela nr. top 6623 din C.F. Satu Mare. Potrivit art. 2 din aceeași decizie, terenurile aferente construcțiilor (curte, grădină, drum), în suprafață de 22.985 mp se vor restitui de M.A.A.P., Administrația Domeniilor Statului „în urma redirijării notificării”.

Prin decizia nr. 128 din iunie 2004 emisă de SC S. SA Satu Mare s-a respins solicitarea adresată de H.A. prin notificarea nr. 84 din 2 februarie 2002 pentru restituirea în natură a unor construcții, grajduri de vaci situate pe parcela nr. top 6622, cu motivarea că pretenția nu face obiect al Legii nr. 10/2001, grajdurile „fiind construite din fondurile statului și nu preluate de stat prin expropriere”. Prin art. 1 al dispoziției nr. 139 din 11 ianuarie 2005 emisă de SC S. SA Satu Mare în urma notificării nr. 405 din 9 august 2001, s-a respins cererea formulată de H.A. de restituire în natură a terenului situat în Baia Mare, înscris în C.F. în parcelele nr: 6622 (în suprafață de 6924 mp), nr. 6623 (în suprafață de 1 ha și 1222 mp), nr. 6624 (în suprafață de 4964 mp) și nr. 6625 (în suprafață de 942 mp), pe motiv că pe acest teren s-au amplasat din fondurile statului, în perioada 1979-1983, construcțiile unei ferme pentru vaci cu 706 locuri.

Potrivit art. 2 al aceleași dispoziții, pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură, societatea a oferit notificatorului un teren în suprafață totală de 24.070 mp, înscris tot în C.F. Satu Mare, dar în alte parcele aflate în imediata vecinătate a unor imobile restituite în baza unor legi anterioare de reparațiune, oferindu-se, totodată, și o servitute de trecere pe două parcele, ca zonă de acces. La data de 13 iulie 2004 reclamantul H.A. a contestat în justiție decizia nr. 127 din 15 iunie 2004 emisă de SC S. SA Satu Mare, fiind nemulțumit de nerestituirea terenului în suprafață de 22.985 mp, arătând că bunul este în patrimoniul societății pârâte. La aceeași dată, H.A. a contestat și decizia nr. 128 din iunie 2004 emisă de SC S. SA Satu Mare, contrazicând susținerea pârâtei că pe terenurile revendicate s-ar fi ridicat construcții din fondurile statului.

Ulterior, la data de 28 octombrie 2004 (filele 61-63 dosar de fond), reclamantul a adus precizări acțiunii, solicitând fie anularea deciziilor, fie a se constata că ele sunt nule de drept, invocând și hotărâri judecătorești anterioare prin care s-au respins pretențiile SC S. SA Satu Mare, formulate în contradictoriu cu Statul Român și proprietarul tabular, de a i se atribui în natură terenurile. Prin întâmpinare, pârâta SC S. SA Satu Mare a solicitat respingerea acțiunii, prin formularea următoarelor apărări: Societatea pârâtă a fost înființată în urma divizării SC A. SA Satu Mare, în patru noi societăți, una dintre acestea fiind pârâta, care a preluat în patrimoniul său Ferma de producție nr. 3 Satu Mare, Balta Blondă nr. 19 și Ferma nr. 4 din Satu Mare Sătmărel, potrivit Protocolului de predare-primire nr. 971 din 16 iunie 1999; pârâta a restituit reclamantului ce a avut în proprietate, dar pe parcela cu nr. top 6622 din C.F.

Baia Mare, în anii 1979-1983, s-a construit o fermă pentru vaci cu 706 locuri în baza aprobării dată prin Ordinul M.A.I.A. nr. 318 din 9 decembrie 1978 și, în consecință, această fermă nu a aparținut niciodată reclamantului, dovadă fiind și cele notate în cartea funduară. Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Satu Mare, prin sentința civilă nr. 100/D din 21 martie 2005, a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamant, a admis acțiunea și a dispus anularea în parte a deciziei nr. 127 din 15 iunie 2004 emisă de pârâtă, menținând doar dispoziția de restituire în natură a imobilelor, constatându-se preluarea lor fără titlu valabil. S-a dispus anularea în tot a deciziei nr. 128 din iunie 2004 și a actelor subsecvente, inclusiv a deciziei nr. 139 din 11 ianuarie 2005. Au fost respinse în rest pretențiile reclamantului.

Soluția tribunalului a fost menținută de Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, care, prin decizia nr. 8/A din 20 ianuarie 2006, a respins ca nefondat apelul pârâtei. Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentința tribunalului, în termen legal, a declarat recurs pârâta SC S. SA Satu Mare care a invocat următoarele motive de casare: greșit s-a restituit reclamantului parcela nr. top 6622 din C.F.

Satu Mare și grajdurile pentru vaci amplasate pe acest teren, deoarece ele au fost construite din fondurile statului și nu fac obiectul Legii nr. 10/2001; instanțele nu au observat că prin dispoziția nr. 139 din 11 ianuarie 2005, emisă cu respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, recurenta a făcut reclamantului o ofertă de restituire în echivalent a terenurilor rămase libere de construcțiile ce compus ferma pentru vaci cu 706 locuri, iar aceste parcele compensatorii se află în vecinătatea imobilelor deja restituite; o parte din terenurile revendicate de reclamant nu se află în patrimoniul recurentei, iar pe o altă parte din aceste terenuri au fost construite din fondurile statului, în perioada 1979-1983, un număr de 28 de construcții zootehnice diferite.

Recursul este fondat, în sensul considerentelor care succed: Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. În aplicarea acestei dispoziții legale, din studiul actelor dosarului, se constată că instanțele nu au manifestat rol activ și nu au administrat probe utile și necesare pentru corecta stabilire a situației de fapt și, în scopul aflării adevărului, nu s-a stabilit pentru care motiv anume, pârâta se opune restituirii către reclamant a unor suprafețe funciare.

Astfel, instanțele erau datoare să lămurească situația dacă pe unele din aceste suprafețe de teren, în perioada 1979-1983, din fondurile statului, s-au ridicat un număr de 28 de construcții zootehnice.

Așa fiind, se va admite recursul pârâtei și vor fi casate hotărârile date în cauză pentru ca prin suplimentarea probatoriilor, inclusiv printr-o expertiză tehnică, să se stabilească: dacă pe unele dintre parcelele de teren revendicate de reclamant se găsesc construcții zootehnice ridicate din fondurile statului și dacă restituirea în natură, în tot ori numai în parte, a acestor parcele ar împiedeca norma funcționare a fermei și în ce proporție; cine este, în înțelesul Legii nr. 10/2001, deținătorul terenurilor revendicate de reclamant; în situația în care, în rejudecare, se confirmă apărarea constantă a pârâtei în sensul că pe terenurile revendicate, în tot sau în parte din ele, se află construcții zootehnice ce nu au aparținut autorilor reclamantului, cu ocazia rejudecării se va verifica pe bază de dovezi, inclusiv prin expertiza de specialitate, dacă oferta făcută de pârâtă prin dispoziția nr. 139 din 11 ianuarie 2005 este reală și serioasă, dacă pârâta este proprietara parcelelor oferite în compensare pentru a putea dispune legal de ele și dacă propunerea (oferta) făcută reclamantului, în raport de situația concretă de pe teren, asigură o reparație rezonabilă, echitabilă și proporțională pentru terenurile ce, eventual, nu ar putea fi restituite reclamantului, pe vechiul amplasament funduar, în natură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta SC S. SA Satu Mare împotriva deciziei nr. 8 A din 20 ianuarie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Casează decizia și sentința 100/D din 21 martie 2005 a Tribunalului Satu Mare și trimite cauza pentru rejudecare la același tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2006.