ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.08.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4767/2006

HOTĂRÂRE
09.08.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4767/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 17 iulie 2006, Curtea de

Apel București, secția I penală, a luat în discuție legalitatea și temeinicia

măsurii arestării preventive luată față de inculpatul G.D., trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000 și art. 4 alin. (1) și (2) din aceeași lege, cu aplicarea art. 33 lit.

a) și art. 37 lit. a) C. pen.

Prin încheierea de la aceeași dată,

17 iulie 2006, pronunțată în dosarul nr. 5838/3/2006, Curtea de apel a dispus

menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul G.D.

În motivarea acestei încheieri a

arătat că „Analizând temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive a inculpatului, Curtea apreciază că acestea se mențin și

în prezent și impun în continuare privarea de libertate a acesteia având în

vedere că din probele administrate în cauză rezultă indicii temeinice că

inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, fiind deci

îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 raportat la art. 143 C. proc. pen.,

precum și faptul că „sunt întrunite și celelalte condiții impuse cumulativ de

dispozițiile art. 148 lit. b) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de

lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc este mai mare de 4

ani închisoare, că există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului

prezintă un pericol concret pentru ordina publică”.

În același sens, s-a mai arătat că

trebuie avut în vedere „natura și gravitatea faptei reținută în sarcina

inculpatului, modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, pericolul social

ridicat al faptei comise, precum și circumstanțele personale ale inculpatului,

care este recidivist.

Împotriva acestei încheieri, în

termen legal, a declarat recurs inculpatul G.D., prin care a solicitat a se

constata că în cauză, au dispărut temeiurile pentru care s-a luat față de el

măsura arestării preventive, impunându-se revocarea acesteia și judecarea sa în

stare de libertate.

Recursul declarat de inculpatul G.D.

este nefondat.

Analizând actele și lucrările de la

dosar se constată că în mod justificat curtea de apel a apreciat că în cauză nu

au dispărut temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării

preventive a inculpatului, respectiv, faptul că acesta a săvârșit o faptă

pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe

certe în lăsarea sa în libertate, prezintă pericol concret pentru ordinea

publică, avându-se în vedere natura și gravitatea faptei, pericolul social

ridicat al acesteia rezultat din modul în care a fost săvârșită, precum și

împrejurarea că acesta are statutul de recidivist.

Diferit se mai constată că între

timp, împotriva inculpatului a fost pronunțată, în primă instanță, o hotărâre

de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate care, chiar dacă nu este

definitivă, este în măsură să prefigureze faptul că acesta se face vinovat de

comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

În consecință, pentru considerentele

arătate, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul G.D. împotriva

încheierii din 17 iulie 2006, pronunțată în dosarul nr. 5838/3/2006 de către

Curtea de Apel București, secția I penală, este nefondat și a fi respins, ca

atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aflat în culpă procesuală,

inculpatul urmează a fi obligat, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de judecata prezentei cereri de

atac, astfel cum se va dispune prin dispozitivul prezentei decizii.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul G.D. împotriva încheierii din 17 iulie 2006 a Curții de

Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei, din care onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 60 lei se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

august 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-08-03
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4616/2005
Examinând recursurile de față constată: Prin încheierea din 19 iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. 2321/M/2005 s-a dispus, între altele, menținerea stării de arest a inculpaților V.A. și V.V. reținându-se că m
ÎCCJ 2009-12-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4063/2009
) C. proc. pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, între 10 și 20 ani, fiind o infracțiune de trafic de droguri de mare risc, existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpatulu
ÎCCJ 2004-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3573/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 21 iunie 2004, pronunțată în dosarul nr. 260/2004 al Curții de Apel București, secția I penală, s-a luat în discuție, din oficiu, temeinicia
ÎCCJ 2006-08-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4763/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele Prin sentința penală nr. 599 din 18 mai 2006, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat, alături de alți inculpați și pe inculpatul M.D.D. pentru infracț
ÎCCJ 2009-06-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2329/2009
ează că în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat ares
Sursă