ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4421/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 12/

PI din 30 ianuarie 2006, pronunțată în dosarul nr. 4008/P/2005 al Curții de

Apel Timișoara, s-a dispus, în temeiul art. 289 C. pen., condamnarea inculpatei

G.E. la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 și 82 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata

termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpatei

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Prin aceeași hotărâre, în

baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a

infracțiunii prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută

de art. 290, C. pen., pentru care inculpata M.V. a fost condamnată la o

pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 25, raportat la

art. 289 C. pen., aceeași inculpată a fost condamnată la o pedeapsă de un an și

6 luni închisoare, iar în baza art. 291 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa de un

an închisoare.

Conform art. 33 și 34 C.

pen., au fost contopite cele trei pedepse, urmând ca inculpata să execute

pedeapsa cea mai grea adică 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 81 și 82 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timpul

termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpatei

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Totodată, s-a dispus

anularea actelor false, respectiv a contractului de garanție imobiliară și

încheierea de autentificare nr. 1848 din 10 septembrie 1998.

Conform art. 191 C. pen.,

inculpatele au fost obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt.

În luna septembrie 1998,

inculpata M.V. s-a adresat Agenției Moldova Nouă a B.R.D., sucursala

Caraș-Severin pentru acordarea unui împrumut în sumă de 200.000.000 lei.

Întrucât avea nevoie de garanții pentru acel credit a apelat la numita B.M.,

care a fost de acord, ca împreună cu soțul, B.I. să gireze, o parte din sumă cu

apartamentul proprietate personală.

În acest scop, pe data de 9

septembrie 1998, inculpata M.V., partea vătămată B.M. și martora M.I. s-au

prezentat în fața notarului, inculpata G.E., pentru a autentifica contractul de

garanție imobiliară.

Inculpata G.E. a cerut să

fie prezent și partea vătămată B.I., dar în cele din urmă a fost de acord să

restituie inculpatei M.V. documentația, cu condiția prezentării ulterioare și

cu semnătura numitului B.I.

A doua zi, inculpata M.V. a

revenit la notarul public, cu documentația pe care se afla și semnătura lui B.I.,

care a autentificat contractul de garanție prin încheierea nr. 1848 din 10

septembrie 1998, consemnând în fals că B.I. ar fi fost prezent și ar fi semnat

în fața sa.

În urma semnării acestor

documente, inculpata a beneficiat de împrumutul solicitat, dar pentru că nu a

plătit ratele scadente, banca a emis somația nr. 12 din 5 iunie 2002, luându-se

măsura notării dreptului de executare silită a apartamentului.

Ca urmare a emiterii

publicației de vânzare a apartamentului, B.I. a aflat de contractul de

garanție, și fiindcă nu l-a semnat, a depus plângere penală.

Împotriva hotărârii sus-arătate,

în termen legal, a declarat recurs inculpata G.E. solicitând, prin apărătorul

desemnat din oficiu, achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b

1

)

C. proc. pen., iar în subsidiar încetarea procesului penal, întrucât a

intervenit prescripția specială.

De asemenea, hotărârea

primei instanțe a fost atacată cu recurs și de inculpata M.V., care, prin

apărătorul ales, a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a prescripției

răspunderii penale.

Înalta Curte, examinând

motivele de recurs invocate cât și din oficiu hotărârea atacată, conform

prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385

6

alin. (1) și art. 385

7

alin. (1) C. proc. pen., constată că

recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în

continuare.

Potrivit art. 121 alin. (1) C.

pen., prescripția înlătură răspunderea penală.

De asemenea, în conformitate

cu dispozițiile art. 124 C. pen., prescripția înlătură răspunderea penală

oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art.

122 C. pen., este depășit cu încă jumătate.

În cazul infracțiunilor

prevăzute de art. 289, art. 290 și art. 291 C. pen., termenul de prescripție

este cel prevăzut de art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., adică de 5 ani, iar

termenul de prescripție specială este de 7 ani și 6 luni.

Având în vedere că fapta

inculpatei G.E. (fals intelectual) cât și faptele inculpatei M.V. (instigare la

fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals) au

fost săvârșite pe data de 10 septembrie 1998, Înalta Curte constată că în cauză

termenul de prescripție specială s-a împlinit pe data de 10 martie 2006.

În consecință, se vor admite

recursurile declarate de inculpate, se va casa în parte sentința penală atacată

și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.

proc. pen., cu referire la art. 122 alin. (1) lit. d) și art. 124 C. pen., se

va dispune încetarea procesului penal față de inculpatele G.E. și M.V., pentru

infracțiunile reținute în sarcina lor.

Totodată, vor fi menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de inculpatele G.E. și M.V. împotriva sentinței penale nr. 12/ PI din 30

ianuarie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr.

4008/P/2005.

Casează, în parte, hotărârea

atacată și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit.

g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 alin. (1) lit. d) și art. 124 C. pen.,

încetează procesul penal față de inculpata G.E., pentru infracțiunea de fals

intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., precum și față de

inculpata M.V., pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual,

prevăzută de art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., fals în înscrisuri

sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. și uz de fals,

prevăzută de art. 291 C. pen., în cauză intervenind prescripția răspunderii

penale.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței penale recurate.

Suma de 100 lei noi,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta

inculpată G.E., se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 iulie 2006.