Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2006
casat

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6131/2006

HOTĂRÂRE
24.10.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6131/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față; în baza actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 18/ MF din 35 octombrie 2004 a Tribunalului Argeș s-a dispus condamnarea inculpaților: G.G., la 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. - în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a fixat termen de încercare de un an și 6 luni. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. - în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii de 24 ore din data de 29 aprilie 2004. - în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. pen., s-a dispus achitarea inculpatei G.G.

pentru două infracțiuni de tâlhărie săvârșite în dauna părții vătămate V.M. și Șt.V., prevăzute de art. 221 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., iar în baza art. 91 C. pen. s-a aplicat o amendă administrativă de 6.000.000 lei. Prin aceeași sentință s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. pen., s-a dispus achitarea inculpatului L.I.D. pentru infracțiunea de tâlhărie săvârșite în dauna părții vătămate V.M., iar în baza art. 91 C. pen., s-a aplicat o amendă administrativă de 6.000.000 lei. S-a constatat acoperit prejudiciul cauzat părții vătămate Șt.V., iar inculpații au fost obligați, în solidar, minora și cu părinții să plătească, părții civile suma de 7.000.000 lei daune morale părții civile V.M.

suma de 1.000.000 lei daune morale, iar părții civile Șt.V. suma de 4.000.000 daune morale. Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpații L.I.D. și G.G. locuiesc în comuna Grabănu, județul Buzău, iar în urma unor conflicte avute cu părinții s-au hotărât să vină în Pitești unde au cheltuit banii pe care îi avea asupra lor și nemaiavând bani pentru a-și plăti transportul la întoarcerea în comuna natală, s-au hotărât să sustragă bunuri de la persoanele pe care urmau să le întâlnească în municipiul Pitești. În ziua de 28 aprilie 2004, aflându-se în zona în zona pieței Ceair, cei doi inculpați observând o bătrână care avea în mână o sacoșă iar în aceasta un portmoneu, au urmărit-o, au urmărit-o până la un loc mai ferit.

Inculpatul L.I.D. a îmbrâncit-o și i-a tras din mână sacoșa, moment în care inculpata G.G. i-a pus părții vătămate mâna la gură pentru a nu striga. Cu sacoșa sustrasă, inculpații au mers pe malul râului Argeș, parte din bunurile găsite în interiorul acesteia, respectiv produse alimentare, le-au aruncat, luând doar suma de 150.000 lei, valoarea totală a bunurilor sustrase prin violență fiind de 336.000.000 lei. La data de 29 aprilie 2004 inculpații se aflau în aceeași zonă a pieței Ceair, moment în care inculpata a observat două bătrâne care se țineau de braț, părțile vătămate Șt.V. și A.V., propunându-i inculpatului L.I.D. să procedeze ca în ziua precedentă, dar acesta nu a mai fost de acord.

Astfel, inculpata s-a apropiat de partea vătămată Șt.V., a început să tragă de geantă și pentru că aceasta opunea rezistență a dezechilibrat-o atât pe ea cât și pe partea vătămată A.V. Acestea căzând la pământ. După ce inculpata a smuls geanta, a încercat să fugă dar a fost observată de martorul M.E. care a urmărit-o, a prins-o și a predat-o organelor de poliție. S-a reținut că, partea vătămată A.V. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70 zile îngrijiri medicale. împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpații G.G. și L.I.D. În apelul său, parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate referitor la greșita achitare a inculpaților în baza art. 10 lit. b 1 ) C. proc.

pen., pentru infracțiunea de tâlhărie în formă calificată și aplicare acestora, în temeiul art. 91 C. proc. pen., a unei amenzi administrative și în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice a celei de-a doua fapte de tâlhărie săvârșită la data de 29 aprilie 2004, de către inculpata G.G., din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. ( 3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., întrucât în rechizitoriu, în raport de situația de fapt, se reține că aceasta singură a comis infracțiune de tâlhărie în public. S-a mai solicitat înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., față de inculpată.

Inculpații, în cererile scrise, au revenit și au precizat că își retrag apelurile. Prin decizia penală nr. 9/ A/MF din 22 februarie 2005, Curtea de Apel Pitești a admis apelul formulat de parchet, a fost înlăturată achitarea inculpaților și dispoziția de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpata minoră G.G., în dauna părții civile Șt.V., fiind menținută încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, respectiv infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpata G.G. din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen.

A fost condamnată inculpata G.G., la: un an închisoare în pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 99 C. pen., 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și, la 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Prin aceeași hotărâre a fost condamnat inculpatul L.I.D., la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. a) și c) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dedus perioada reținerii de 24 ore pentru cei doi inculpați, din data de 29 aprilie 2004. Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor pronunțate în cauză. S-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpații G.G. și L.I.D. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpații G.G. și L.I.D. În recursul său, parchetul a criticat hotărârile pentru nelegalitate, susținând că inculpata G.G.

nu putea să-și retragă apelul declarat în termen, iar pedepsele aplicate inculpaților sunt excesiv de blânde. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 5018 din 8 septembrie 2005, a admis recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpații G.G. și L.I.D. și a trimis cauza, pentru rejudecarea apelurilor la Curtea de Apel Pitești, cu motivarea că, au fost încălcate dispozițiile art. 369 alin. (2) teza a II a C. proc. pen., potrivit cărora, inculpata minoră G.G. nu putea să-și retragă apelul declarat personal sau de reprezentantul legal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești sub nr. 31/MF/2006. Prin decizia penală nr. 7/ A/MF din 15 februarie 2006, Curtea de Apel Pitești a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în sensul că au fost înlăturată dispozițiile de achitare a inculpaților G.G.

și L.I.D. precum și de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpata G.G. împotriva părții civile Șt.V. În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpata G.G. din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen. și în rejudecare; A fost condamnată inculpata G.G., la pedepsele de: un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 99 C. pen., 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen.

și art. 99 C. pen. și, 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 99 C. pen. În baza art. 33, art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Prin aceeași hotărâre s-a dispus condamnarea inculpatului L.I.D., la un an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. a) și c) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților reținerea de 24 de ore din data de 29 aprilie 2004. A fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații G.G. și L.I.D. împotriva aceleiași decizii. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și inculpatul L.I.D. În recursul său parchetul a criticat hotărârea atacată sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate inculpaților. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, înlăturarea aplicării circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., reținute în favoarea inculpaților, majorarea pedepselor aplicate și eventul, stabilirea și a unui spor de pedeapsă, având în vedere concursul de infracțiuni. În recursul său, inculpatul L.I.D.

a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei atacate și în principal, trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea efectuării unei expertize psihiatrice care să stabilească dacă în raport de bolile psihice de care suferă, discernământul acestuia îi permitea să aibă reprezentarea faptelor sale. În subsidiar a solicitat casare deciziei atacate și menținerea hotărârii primei. Examinând recursuri declarate în raport de motivele de casare invocate se constată că recursul declarat de parchet este nefondat, iar recursul declarat de inculpatul L.I.D. este fondat pentru considerentele ce urmează. Din verificarea actelor dosarului se retine că instanțele au stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în raport de materialul probator administrat în cauză, ia instanța de apel a aplicat inculpatei G.G.

o pedeapsă just individualizată, conform criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Potrivit art. 18 1 C. pen., nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță. În alin. (2) al aceluiași articol, se stipulează că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Raportând cauzei textul de lege mai sus menționat, se reține că, fapta săvârșită de inculpatul L.I.D., la data de 28 aprilie 2004, care a constat în sustragerea, împreună cu inculpata G.G., prin violență, de la partea vătămată V.M., a unei sacoșe în care se aflau mai multe bunuri în valoare totală de 336.000.000 lei, producându-i acesteia vătămări corporale pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 1-2 zile îngrijiri medicale, în condițiile în care inculpatul, așa cum dovedesc actele medicale depuse la dosar este bolnav psihic, nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de tâlhărie, prevăzut de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen. Așadar, în mod corect instanța de fond a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b 1 ) C. pen., achitarea inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa și aplicarea unei amenzi administrative.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatei G.G. se constată că acestea au fot corect individualizate, neexistând motive pentru majorarea acestora. Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este nu numai o măsură de constrângere cu și un mijloc de reeducare a condamnatului. Conform dispozițiilor art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatei G.G., instanța de apel a ținut seama de gradul ridicat de pericol social al faptei, de modalitatea și împrejurările comiterii lor, dar și de datele ce caracterizează persoana acesteia, care se află la prima confruntare cu rigorile legii penale, nefiind cunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul desfășurării procesului penal, recunoscând și regretând faptele comise și era minoră la data comiterii infracțiunilor.

Așadar, în mod justificat instanța de apel reținut în favoarea inculpatei G.G. circumstanțe atenuante, conform art. 74 lit. a) și c) C. pen. , iar pedeapsa rezultantă de un an închisoare, sub aspectul cuantumului său, este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei și anume, reeducarea inculpatei în vederea reintegrării sale în societate și prevenția generală. Astfel, se constată că, nu există temeiuri pentru majorarea pedepsei aplicate inculpatei Jar dispoziția de achitare dispusă de instanța de fond față de inculpatul L.I.D. este legală și temeinică, urmând ca recursul declarat de parchet să fie respins ca nefondat. Cu privire la recursul declarat de L.I.D., acesta urmează să fie admis, se va casa decizia atacată, și rejudecând, urmează să fie respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș împotriva sentințeiF6130 penale nr. 18/ MF din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Argeș, secția penală, hotărâre ce va fi menținută.

Se va constata că inculpata G.G. a fost reținută o zi, respectiv 29 aprilie 2004.

MOTIVE

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul L.I.D. împotriva deciziei penale nr. 7/ A/MF din 15 februarie 2006 a Curții de Apel Pitești, secția mixtă pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia atacată, numai cu privire la inculpatul L.I.D. și rejudecând, respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș împotriva sentinței penale nr. 18/ MF din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Argeș, secția penală, hotărâre pe care o menține. Respinge, ca nefondat, recursul declarat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva aceleiași decizii, privind pe inculpații L.I.D. și G.G. Constată că inculpata G.G. a fost reținută o zi, respectiv 29 aprilie 2004. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3418/2005
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 138 din 4 februarie 2005, pronunțată în dosar nr. 6446/2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus, în baza art. 211 ali
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 629/2006
A. la un an și 6 luni închisoare. În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata S.A. la un an și 4 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.
ÎCCJ 2006-05-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3247/2006
Asupra recursurilor penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 408 din 28 martie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 600/2004, s-a dispus condamnarea in
ÎCCJ 2003-10-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4281/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 140 pronunțată la data de 6 iunie 2002 în dosarul penal nr. 4231/2000, Tribunalul Maramureș a dat următoarea hotărâre: A condamnat pe
ÎCCJ 2006-04-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2547/2006
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1083 din 8 septembrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu ap
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă