ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2321/2007

Asupra recursului de față,

Din analiza actelor și lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1734 din 26

iunie 2006 Tribunalul Timiș a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta

M.R.O.N. în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Timișoara și a

dispus: dezmembrarea suprafeței de teren de 2638 mp înscrisă în C.F. Timișoara

nr. top 25986/1 în nr. top 25986/1/1, spații verzi și alei pietonale de 2291 mp

și nr. top nou 25986/1/2 în suprafață de 347 mp, proprietar Statul Român,

dezmembrarea suprafeței de teren de 3474 mp înscrisă în C.F. Timișoara, nr. top

25988/1/2 în nr. top nou 25988/1/2/1/, spații verzi și alei pietonale de 2314

mp și nr. top nou 25988/1/2/2 în suprafață de 205 mp, proprietar Statul Român,

restituirea către reclamantă a suprafețelor de 347 mp și 205 mp și rectificarea

cărții funciare în sensul celor arătate.

În considerentele sentinței s-a

reținut că prin acțiune reclamanta a solicitat să se constate că imobilul

înscris în C.F. Timișoara cu nr. top 749, grădină în suprafață de 957 mp a

trecut abuziv în proprietatea statului , să se constate nulitatea absolută a

titlului statului și să se rectifice cartea funciară în sensul radierii

dreptului statului și înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei.

Reclamanta este moștenitoarea

bunicilor săi P.B.I. și P.C. care au fost proprietarii imobilului descris în

acțiune până la data de 15 martie 1972 când a fost expropriat prin Decretul nr.

35/1972 și trecut în proprietatea statului pentru executarea unor lucrări de

sistematizare a Municipiului Timișoara.

S-a reținut că potrivit art. 35 din

Legea 33/1994 dacă imobilele nu au fost utilizate în termen de un an potrivit

scopului pentru care s-a dispus exproprierea și dacă nu s-a făcut o nouă

declarație de utilitate publică, acestea pot fi restituite foștilor

proprietari.

Legea 33/1994 are prioritate față de

Legea 10/2001 care reglementează măsurile reparatorii ce se acordă în urma

procedurii administrative instituite de aceasta.

Din concluziile raportului de

expertiză topo efectuată în cauză instanța a reținut că suprafața de 552 mp,

din totalul de 957 mp, este disponibilă și se poate restitui reclamantei.

S-a respins capătul de cerere

privind constatarea nulității absolute a actului de expropriere întrucât nu s-a

constatat existența nici unui motiv de nulitate.

Împotriva sentinței a declarat apel

pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara susținând că acțiunea este

prescrisă, iar reclamanta a formulat notificare în baza Legii 10/2001, act

normativ aplicabil în cauză și care determină inadmisibilitatea acțiunii

întemeiată pe Legea nr. 33/1994. Reclamanta poate beneficia numai de măsurile

reparatorii stabilite de Legea 10/2001.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 379 din 17 octombrie 2006 a respins apelul ca nefondat

reținând, în esență, că este admisibilă acțiunea de drept comun formulată în

baza art. 35 din Legea 33/1994 și după intrarea în vigoare a Legii 10/2001.

Împotriva deciziei instanței de apel

a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara, în temeiul

art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel.

Recursul este fondat pentru motivele

ce succed.

Terenul în litigiu, în suprafață de

957 mp a fost expropriat de la bunicii reclamantei, P.B.I. și P.C. prin

Decretul nr. 35/1972 pentru efectuarea unor lucrări de sistematizare.

În conformitate cu concluziile

raportului de expertiză în construcții efectuată în cauză, fila 96 a dosarului

de fond, în prezent, întregul teren aparține domeniului public cu destinația de

zonă verde și alei pietonale, fiind imposibilă dezmembrarea unor parcele din

acesta. Aceleași concluzii sunt inserate și în raportul de expertiză topo,

filele 139-141 ale dosarului de fond, respectiv că terenul are în prezent

destinația de zonă verde și alei pietonale aferente complexului comercial de pe

Bd. T.

Ca atare, cele două suprafețe de 347

mp și 205 mp pretinse libere de către instanța de apel nu pot fi fărâmițate și

dislocate din ansamblul edilitar edificat, ele fiind totodată afectate de

utilități publice-zonă verde și alei pietonale.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe

dispozițiile art. 35 din Legea 33/1994 dar, față de împrejurarea că terenul

aparține domeniului public și nu se poate restitui în natură, nu poate primi

decât măsurile reparatorii prin echivalent instituite de art. 11 din Legea

10/2001.De altfel, reclamanta a și recurs la procedura administrativă prevăzută

de acest act normativ, așa după cum rezultă din probele administrate, procedură

care nu s-a finalizat încă.

In consecință, recursul se va

admite, se va casa decizia atacată și sentința instanței de fond, iar acțiunea

formulată de reclamantă se va respinge.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul

Municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 379 din 17 octombrie 2006

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă.

Casează decizia atacată și sentința nr. 1734 PI/26

iunie 2006 a Tribunalului Timiș, secția civilă, și respinge acțiunea formulată

de reclamanta M.R.O.N.

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi 14 martie 2007, în ședința publică.