ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2007

Asupra recursului de față,

Din analiza actelor și lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 163 din 7 martie 2006 Tribunalul

Covasna a respins plângerea formulată de petiționara SC T.O. SA în

contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe pentru anularea

dispoziției nr. 2673/2005.

În considerentele sentinței s-a reținut că prin

dispoziția nr. 2673/2005 Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe a respins

ca inadmisibilă notificarea nr. 294/2001 formulată de

reclamantă, invocându-se prevederile art. 3 alin. (2) din Legea 10/2001

potrivit cărora notificatoarea nu are calitatea de persoană

îndreptățită și nu face obiectul acestui act normativ.

Pentru a dovedi calitatea de persoană îndreptățită

reclamanta a depus decizia civilă nr. 1134 A din 16 iunie 2005 a

Curții de Apel București, secția a III-a civilă, prin care

s-a constatat că SC T.O. SA este continuatoarea autoarei sale S.A.U.T.

Sfântu Gheorghe și are calitatea de persoană

îndreptățită la restituire în condițiile Legii 10/2001.

Motivul respingerii ca inadmisibilă a notificării din prezenta

cauză și care nu a format obiectul procesului soluționat de

Curtea de Apel București este excepția de la regula stabilită în

art. 3 alin. (1) al Legii 10/2001, excepție prevăzută în alin. (2)

al aceluiași art. 3 potrivit căreia societățile comerciale

privatizate nu au calitatea de persoane îndreptățite la restituire.

În acest sens sunt și prevederile art. 33 din H.G. 498/2003.

Conform acestor prevederi în cazul societăților privatizate

potrivit legii nu se poate acorda beneficiul măsurilor reparatorii deoarece,

pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii acționari

este contractul de vânzare cumpărare de acțiuni și, pe de

altă parte, nu se poate invoca principiul succesivității

persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite

în raport cu noii acționari (îmbogățire fără just

temei).

În aceleași norme se mai precizează că numai foștii

asociați sau acționari beneficiază de măsurile reparatorii.

Reclamanta este o societate comercială pe acțiuni

româno-belgiană, o parte din acțiuni fiind dobândită prin

cumpărare de la fostul FPS de către firma D. BV BA Belgia prin

contractul de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 69/1999, iar

ceilalți acționari sunt SIF Moldova SA și 1241 acționari

persoane fizice.

Așadar, faptul că societatea reclamantă este integral

privatizată este dovedit în mod incontestabil, iar structura

acționariatului este evident diferită în urma privatizării.

Noii acționari au dobândit acțiunile prin raportare la

capitalul social existent în momentul privatizării, fără ca

acesta să cuprindă și imobilul pentru care s-au solicitat

măsuri reparatorii.

În acest context noii acționari nu pot beneficia de măsuri

reparatorii pentru ceea ce nu au avut niciodată, legea acordând

măsuri reparatorii celor care au fost deposedați în mod abuziv.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta SC T.O. SA

arătând că în mod greșit prima instanță nu a

ținut cont de decizia nr. 1134A/2005 a Curții de Apel București

prin care i s-a reținut calitatea de persoană

îndreptățită. De asemenea, în cauză sunt îndeplinite toate

condițiile prevăzute de art. 166 C. proc. civ. și art. 1201 C.

civ. cu privire la excepția puterii de lucru judecat, respectiv tripla

identitate de părți, obiect și cauză și, în

consecință, are calitatea de persoană îndreptățită.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 130 Ap din 7

iulie 2006 a respins apelul ca nefondat reținând că

societățile comerciale cu capital de stat sau privatizate potrivit

legii nu au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 alin.

(1) lit. c) din Legea 10/2001 și nu beneficiază de măsurile

reparatorii instituite de această lege.

Susținerea că în cauză operează excepția

puterii lucrului judecat nu a fost primită întrucât nu există

identitate de obiect. In procesul soluționat prin decizia civilă nr.

1134A/2005 obiectul l-au constituit alte dispoziții emise de intimat în

soluționarea altor notificări.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta

SC T.O. SA reiterând motivele de apel. Deși recurenta nu a indicat expres

temeiul juridic al criticilor formulate, analiza acestora face posibilă

încadrarea lor în punctul 9 al art. 304 C. proc. civ.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea 10/2001 persoana

juridică este îndreptățită la măsurile reparatorii

numai în două situații: dacă este continuatoarea

activității de la data deposedării și până la cea a

intrării în vigoare a Legii 10/2001, ceea ce presupune păstrarea

neîntreruptă a persoanei juridice, fiind fără importanță

schimbarea denumirii, a sediului sau a altor elemente de identificare, sau

dacă a reluat activitatea în condițiile legii după 22 decembrie

1989, în cazul persoanelor juridice a căror activitate a fost

întreruptă sau interzisă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

În speță nici una dintre aceste cerințe nu este

îndeplinită.

Recurenta reclamantă nu a dovedit că ar avea aceeași

structură, sub aspect patrimonial și al membrilor, cu autoarea sa S.A.U.T.

Sfântu Gheorghe și nici faptul că persoana juridică

inițială a încetat printr-o măsură a statului, cu

îndeplinirea condiției ca noua societate creată după 22

decembrie 1989 să-i fi preluat activitatea.

Susținerea recurentei potrivit căreia prin decizia civilă

nr. 1134A/2005 a Curții de Apel București s-a constatat că ar fi

continuatoarea autoarei sale nu poate fi reținută întrucât

această decizie a fost pronunțată într-un alt proces, cu un alt

obiect și pe baza altor probe administrate.

În concluzie, în mod corect, instanța de apel a constatat că

recurenta reclamantă este o societate integral privatizată, cu o

structură evident diferită față cea a persoanei juridice

inițiale și care, potrivit alin. (2) al art. 3 din Legea 10/2001 nu

are calitatea de persoană îndreptățită la măsurile

reparatorii.

Nu poate fi reținută nici cea de-a doua critică

inserată în motivarea recursului.

Astfel, conform dispozițiilor art. 1201 C. civ. pentru a exista

autoritate de lucru judecat trebuie ca între cele două procese să

existe identitate de părți, cauză și obiect. In speță

nu este îndeplinită cerința triplei identități, întrucât

obiectul celor două acțiuni diferă. Prin prima acțiune,

soluționată prin decizia nr. 1134/A/2005, s-au contestat

dispozițiile nr. 1687, 1688, 1689, 3031, 3032, 3033, 3034/2004 și

1029/2005 emise de pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe, iar în

prezenta cauză a fost contestată dispoziția nr. 2673/2005

emisă de același pârât.

Față de considerentele expuse, Curtea constată că în

cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

invocate de recurentă, urmând a se respinge recursul declarat în

cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta

SC T.O. SA împotriva deciziei nr. 130 Ap din 7 iulie 2006 pronunțată

de Curtea de Apel Brașov , secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi 26

ianuarie 2007, în ședința publică.