ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față, Din analiza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 163 din 7 martie 2006 Tribunalul Covasna a respins plângerea formulată de petiționara SC T.O. SA în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe pentru anularea dispoziției nr. 2673/2005. În considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția nr. 2673/2005 Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe a respins ca inadmisibilă notificarea nr. 294/2001 formulată de reclamantă, invocându-se prevederile art. 3 alin. (2) din Legea 10/2001 potrivit cărora notificatoarea nu are calitatea de persoană îndreptățită și nu face obiectul acestui act normativ. Pentru a dovedi calitatea de persoană îndreptățită reclamanta a depus decizia civilă nr. 1134 A din 16 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, prin care s-a constatat că SC T.O.
SA este continuatoarea autoarei sale S.A.U.T. Sfântu Gheorghe și are calitatea de persoană îndreptățită la restituire în condițiile Legii 10/2001. Motivul respingerii ca inadmisibilă a notificării din prezenta cauză și care nu a format obiectul procesului soluționat de Curtea de Apel București este excepția de la regula stabilită în art. 3 alin. (1) al Legii 10/2001, excepție prevăzută în alin. (2) al aceluiași art. 3 potrivit căreia societățile comerciale privatizate nu au calitatea de persoane îndreptățite la restituire. În acest sens sunt și prevederile art. 33 din H.G. 498/2003.
Conform acestor prevederi în cazul societăților privatizate potrivit legii nu se poate acorda beneficiul măsurilor reparatorii deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii acționari este contractul de vânzare cumpărare de acțiuni și, pe de altă parte, nu se poate invoca principiul succesivității persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii acționari (îmbogățire fără just temei). În aceleași norme se mai precizează că numai foștii asociați sau acționari beneficiază de măsurile reparatorii. Reclamanta este o societate comercială pe acțiuni româno-belgiană, o parte din acțiuni fiind dobândită prin cumpărare de la fostul FPS de către firma D. BV BA Belgia prin contractul de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 69/1999, iar ceilalți acționari sunt SIF Moldova SA și 1241 acționari persoane fizice.
Așadar, faptul că societatea reclamantă este integral privatizată este dovedit în mod incontestabil, iar structura acționariatului este evident diferită în urma privatizării. Noii acționari au dobândit acțiunile prin raportare la capitalul social existent în momentul privatizării, fără ca acesta să cuprindă și imobilul pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii. În acest context noii acționari nu pot beneficia de măsuri reparatorii pentru ceea ce nu au avut niciodată, legea acordând măsuri reparatorii celor care au fost deposedați în mod abuziv. Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta SC T.O. SA arătând că în mod greșit prima instanță nu a ținut cont de decizia nr. 1134A/2005 a Curții de Apel București prin care i s-a reținut calitatea de persoană îndreptățită.
De asemenea, în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 166 C. proc. civ. și art. 1201 C. civ. cu privire la excepția puterii de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză și, în consecință, are calitatea de persoană îndreptățită. Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 130 Ap din 7 iulie 2006 a respins apelul ca nefondat reținând că societățile comerciale cu capital de stat sau privatizate potrivit legii nu au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea 10/2001 și nu beneficiază de măsurile reparatorii instituite de această lege. Susținerea că în cauză operează excepția puterii lucrului judecat nu a fost primită întrucât nu există identitate de obiect.
In procesul soluționat prin decizia civilă nr. 1134A/2005 obiectul l-au constituit alte dispoziții emise de intimat în soluționarea altor notificări. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta SC T.O. SA reiterând motivele de apel. Deși recurenta nu a indicat expres temeiul juridic al criticilor formulate, analiza acestora face posibilă încadrarea lor în punctul 9 al art. 304 C. proc. civ. Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea 10/2001 persoana juridică este îndreptățită la măsurile reparatorii numai în două situații: dacă este continuatoarea activității de la data deposedării și până la cea a intrării în vigoare a Legii 10/2001, ceea ce presupune păstrarea neîntreruptă a persoanei juridice, fiind fără importanță schimbarea denumirii, a sediului sau a altor elemente de identificare, sau dacă a reluat activitatea în condițiile legii după 22 decembrie 1989, în cazul persoanelor juridice a căror activitate a fost întreruptă sau interzisă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În speță nici una dintre aceste cerințe nu este îndeplinită. Recurenta reclamantă nu a dovedit că ar avea aceeași structură, sub aspect patrimonial și al membrilor, cu autoarea sa S.A.U.T.
Sfântu Gheorghe și nici faptul că persoana juridică inițială a încetat printr-o măsură a statului, cu îndeplinirea condiției ca noua societate creată după 22 decembrie 1989 să-i fi preluat activitatea. Susținerea recurentei potrivit căreia prin decizia civilă nr. 1134A/2005 a Curții de Apel București s-a constatat că ar fi continuatoarea autoarei sale nu poate fi reținută întrucât această decizie a fost pronunțată într-un alt proces, cu un alt obiect și pe baza altor probe administrate. În concluzie, în mod corect, instanța de apel a constatat că recurenta reclamantă este o societate integral privatizată, cu o structură evident diferită față cea a persoanei juridice inițiale și care, potrivit alin. (2) al art. 3 din Legea 10/2001 nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii.
Nu poate fi reținută nici cea de-a doua critică inserată în motivarea recursului. Astfel, conform dispozițiilor art. 1201 C. civ. pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie ca între cele două procese să existe identitate de părți, cauză și obiect. In speță nu este îndeplinită cerința triplei identități, întrucât obiectul celor două acțiuni diferă. Prin prima acțiune, soluționată prin decizia nr. 1134/A/2005, s-au contestat dispozițiile nr. 1687, 1688, 1689, 3031, 3032, 3033, 3034/2004 și 1029/2005 emise de pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe, iar în prezenta cauză a fost contestată dispoziția nr. 2673/2005 emisă de același pârât. Față de considerentele expuse, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. invocate de recurentă, urmând a se respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC T.O. SA împotriva deciziei nr. 130 Ap din 7 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov , secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată astăzi 26 ianuarie 2007, în ședința publică.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.