ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4059/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

22 decembrie 2005, reclamanta SC T.O. SA a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Primarul municipiului Sf. Gheorghe, anularea dispoziției de respingere

a notificării nr. 2470/2005.

În motivarea cererii, reclamanta a

susținut că prin susamintita notificare a solicitat restituirea imobilului

înscris în C.F. nr. 3294 cu nr. top 1948/1/1 în suprafață de 247 mp, situat în

Sf. Gheorghe, județul Covasna, cerere soluționată prin dispoziția atacată, în

sensul respingerii sale deși prin decizia civilă nr. 1134 A din 16 iunie 2005 a

Curții de Apel București i-a fost recunoscută atât calitatea de persoană

îndreptățită la restituire, cât și dreptul de a primi măsuri reparatorii.

Prin sentința civilă nr. 175 din 7

martie 2006 a Tribunalului Covasna a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

reclamantei, reținându-se că legal, unitatea deținătoare a dat eficiență

prevederilor art. 3 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora nu au calitatea de

persoane îndreptățite și nu fac obiectul prezentei legi, printre altele,

societățile comerciale privatizate potrivit legii, categorie în care se înscrie

și reclamanta.

A considera că societățile

comerciale privatizate au calitatea de persoane îndreptățite înseamnă a crea

premisele îmbogățirii fără just temei pentru noii acționari, ceea ce i-ar putea

defavoriza eventual pe foștii acționari, fiind exclusă posibilitatea acordării

unei duble despăgubiri și anume atât foștilor cât și a actualilor acționari,

despăgubirea fiind unică și revenind numai persoanei îndreptățite.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cale

de atac soluționată prin decizia civilă nr. 121/Ap din 26 iunie 2006 a Curții

de Apel Brașov, în sensul respingerii sale ca nefondată.

S-a reținut că, potrivit legii,

societățile comerciale cu capital de stat sau privatizate nu au calitatea de

persoane îndreptățite în sensul art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

și în consecință nu beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de această

lege.

Exceptarea este logică întrucât a

considera altfel înseamnă a se acorda drepturi necuvenite noilor acționari,

care au dobândit părți din capitalul societății prin încheierea contractului de

vânzare-cumpărare de acțiuni și nu în modalitatea stipulată de art. 3 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 10/2001.

Nu întâmplător legiuitorul a dispus

prin prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din lege că au calitate de persoane

îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice acționari ai persoanei juridice

care deținea imobilele și de la care au fost preluate abuziv, fiind evidentă

voința ca acest beneficiu al legii să nu privească noii acționari care astfel

s-ar îmbogăți fără justă cauză, reparația legii privind exclusiv acționarii ce

au fost deposedați în mod abuziv de bunurile persoanei juridice, deținătoare a

acestora.

Nu a fost primită nici susținerea

privind incidența prevederilor art. 1201 C. civ., între prezenta cauză și cea

invocată neexistând tripla identitate cerută de lege.

Împotriva acestei hotărâri, a

declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, fără a indica

motivele de recurs incidente, critici a căror dezvoltare face însă posibilă

încadrarea lor în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac se arată

că, în mod greșit instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile deciziei

civile nr. 1134/A/2005 a Curții de Apel București, prin care i-a fost reținută

calitatea de persoană îndreptățită în soluționarea notificării nr. 298/2001.

Au arătat că sunt îndeplinite toate

cerințele prevăzute de art. 166 C. proc. civ. și art. 1201 C. civ. cu privire

la excepția puterii de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părți,

obiect și cauză, așa încât ar fi trebuit să i se rețină calitatea de persoană

îndreptățită în sensul legii speciale.

Recursul nu este fondat, potrivit

considerentelor ce succed.

Prin dispozițiile deciziei invocată

ca temei al dreptului pretins, reclamantei i-a fost recunoscută calitatea de

persoană îndreptățită la restituire în calitate de succesoare a persoanei

juridice, proprietară a imobilelor, precum și dreptul de a primi măsuri

reparatorii, dispoziții ce privesc actele emise de autoritatea pârâtă,

enumerate în mod expres în dispozitivul și considerentele deciziei menționate.

Aceasta nu înseamnă însă, că astfel

s-ar fi pronunțat o hotărâre care ar avea efectul invocat de reclamantă asupra

tuturor notificărilor sale, o astfel de interpretare fiind contrară însăși

dispozițiilor acestei decizii cât privește limitele învestirii instanței ca și

ale soluției pronunțate.

Ca urmare, legal s-a reținut

neîndeplinirea cerinței privind identitatea de obiect între cele două pricini,

condiție impusă de prevederile art. 1201 C. civ., în procesul anterior

soluționat, obiectul pricinii constituindu-l alte dispoziții emise de intimat

în soluționarea unor alte notificări decât cea care constituie obiectul

prezentei proceduri.

Nefiind îndeplinite cumulativ

cerințele legale prevăzute de art. 1201 C. civ., legal excepția prevăzută de

art. 166 C. proc. civ. nu a fost reținută de cele două instanțe.

Față de considerentele ce preced, în

temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta SC T.O. SA împotriva deciziei 121 Ap din 26 iunie 2006 a

Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 18 mai 2007.