ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.03.2007

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1293/2007

HOTĂRÂRE
08.03.2007
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1293/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 februarie

2007, Curtea de Apel Craiova, secția minori și de familie, investită cu

judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și

de către inculpatul M.A.F. împotriva sentinței penale nr. 618 din 27 decembrie

2006 a Tribunalului Mehedinți, a dispus menținerea măsurii arestării preventive

a inculpatului.

S-a reținut, în esență, că

subzistă temeiurile de fapt și de drept care au determinat luarea măsurii

arestării preventive și nu au intervenit elemente noi care să impună punerea în

libertate a inculpatului, existând în continuare indicii temeinice, potrivit art.

143 alin. (1) și art. 68

1

verosimile, în sensul art. 5 paragraf 1 lit. c) din C.E.D.O., din care rezultă

presupunerea că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost cercetat

și trimis în judecată, concluzie bazată pe întregul probatoriu administrat în

cauză, precum și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol

concret pentru ordinea publică, date fiind natura și gravitatea faptelor, modul

de săvârșire și împrejurările concrete ale comiterii infracțiunilor, importanța

valorilor sociale ocrotite de lege prin incriminarea faptelor, persoana

inculpatului, care are antecedente penale.

Împotriva încheierii

sus-menționate, inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea încheierii,

revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului,

pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor și

actelor dosarului, rezultă că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării

preventive se mențin în continuare, așa cum, în mod corect, a constatat Curtea

de Apel Craiova, secția minori și de familie, când a dispus, prin încheierea

atacată, menținerea stării de arest.

Într-adevăr, în raport de

modul concret în care inculpatul a conceput și realizat infracțiunile de

proxenetism (atrăgând părțile vătămate minore, prin diverse promisiuni, iar

ulterior obligându-le să se prostitueze în folosul său), cu un grad deosebit de

ridicat de pericol social, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat de

instanța de fond la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, rezultă că

lăsarea acestuia în libertate ar putea crea riscul ca acesta să repete pentru

buna desfășurare a procesului penal.

Referitor la celelalte

critici invocate de apărătorul inculpatului, se constată că acestea nu pot fi

primite, întrucât Înalta Curte este investită, ca urmare a exercitării acestei

căi de atac, numai cu verificarea legalității și temeiniciei menținerii măsurii

arestării preventive, dispusă de instanța de apel, pe rolul căreia se află

cauza în prezent.

Pentru aceste motive,

urmează ca recursul inculpatului să fie respins, ca nefondat, cu obligarea

acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul inculpat M.A.F. împotriva încheierii din 13

februarie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția minori și de familie, în dosar nr.

429/54/2007 (nr. vechi 30/MF/2007).

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-03-27
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1710/2007
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 14 martie 2007, pronunțată în dosarul nr. 10559/54/2006 (nr. vechi 460/MF/2006), Curtea de Apel Craiova, secția minori și familie, în temeiul
ÎCCJ 2006-12-20
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 880/2007
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea dată în ședință publică de la 6 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a menținu
ÎCCJ 2007-01-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 578/2007
Asupra recursului penal de față: Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 10 ianuarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. 681/P/Ap/2006, printre altele s-a menținut, în temeiul art.
ÎCCJ 2007-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 372/2007
143 (dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală) și există vreunul din cazurile enumerate la lit. a) – f). Sub aceste aspecte, se reține că față de faza procesuală, în cauză nu mai poate fi susținu
ÎCCJ 2007-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1036/2007
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 16 februarie 2007, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 160 b alin. (3) C.
Sursă