ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 229/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 2036 din 1 noiembrie 2006 pronunțată în dosar nr. 1682/2003 al Tribunalului Mureș s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul O.N.C. împotriva pârâtei SC F. SA Cluj Napoca cu consecința obligării acesteia să înregistreze un număr de 86.651 acțiuni dobândite prin cesiune, atât în registrul acțiunilor cât și în registrul acționarilor societății, s-a respins cererea pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000.000 lei pe zi cu titlu de daune interese, precum și acțiunea formulată împotriva pârâtei Asociația Farmec P.A.S. Cluj Napoca, cu 3.060.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că solicitarea reclamantului de a fi înscris în registrul acționarilor este întemeiată în parte în limita unui număr de 86.651 acțiuni dobândite în temeiul unor contracte de cesiune încheiate cu alți acționari ai societății. Aceste contracte sunt încheiate anterior adoptării hotărârii A.G.A. din 12 iunie 2002 prin care a fost limitat numărul de acțiuni ce pot fi deținute de un acționar, astfel încât, în urma transmiterii dreptului de proprietate asupra acțiunilor nominative, conform art. 98 din Legea nr. 31/1990, pârâta poate verifica doar respectarea formelor impuse de lege urmând să consemneze operațiunea juridică în mod corespunzător în registrul acționarilor, fiind exclusă posibilitatea cenzurării cesiunii în privința efectelor ei.

Prin urmare, întrucât pârâta nu a contestat valabilitatea contractelor de cesiune, fie pe cale principală, fie prin formularea unei cereri reconvenționale, aceasta a fost obligată să procedeze la efectuarea înscrierii acestor mențiuni, cum de altfel a procedat pentru un număr de 4.135 acțiuni. Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC F. SA la plata daunelor, tribunalul a apreciat ca nefondat acest petit, ca și cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Asociația P.A.S. în considerarea faptului că aceasta nu are competența înregistrării acțiunilor. Apelul declarat de pârâta SC F. SA Cluj Napoca a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 51 din 15 septembrie 2005 pronunțată în dosar nr. 1137/2005 al Curții de Apel Tg.

Mureș, secția comercială și de contencios administrativ. Instanța de control judiciar a respins criticile formulate în privința valabilității contractelor de cesiune prin care reclamantul a dobândit acțiunile cu motivarea că obiectul litigiului constă în solicitarea reclamantului de înregistrare a acestor acțiuni, situație în care trebuia verificată doar existența contractelor. Valabilitatea contractelor de cesiune, nu putea fi cenzurată de prima instanță în lipsa investirii sale cu o astfel de cerere formulată fie sub forma unei acțiuni principale sau a unei cereri reconvenționale având ca obiect constatarea nulității contractelor. În această ordine de idei, s-a respins, ca nefondată, și critica referitoare la nesoluționarea excepției nulității absolute a contractelor de cesiune, deoarece din examinarea actelor și a încheierilor de ședință, nu a rezultat că pârâta a formulat această apărare.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta SC F. SA Cluj criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În mod concret, recurenta invocă faptul că instanțele nu au examinat excepția nulității contractelor de cesiune, invocate de reclamant ca temei al efectuării mențiunilor în registrul acționarilor, deși această excepție a fost ridicată la prima instanță cu ocazia dezbaterilor în fond și prin concluziile scrise. Pe de altă parte, în considerarea caracterului nulității absolute, aceasta poate fi invocată atât pe calea acțiunii principale, cât și pe cale de excepție, în orice fază a procesului, iar instanța este obligată să o cerceteze și din oficiu, conform art. 108 C. proc.

civ. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că acesta este nefondat respingându-l ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, în mod corect a reținut curtea de apel că excepția nulității absolute, contrar susținerilor pârâtei, nu a fost invocată în fața primei instanțe, concluzie desprinsă din examinarea minuțioasă a tuturor actelor dosarului inclusiv a încheierilor de ședință. În acest context, este exclusă posibilitatea instanței de a examina valabilitatea contractelor de cesiune, în condițiile în care nu a fost legal investită, pe cale principală sau accesorie, cu o astfel de cerere.

Prin urmare, reținând că aceeași critică este reluată și prin motivele de recurs și că, contrar susținerilor recurentei instanțele nu puteau cenzura valabilitatea contractelor de cesiune, în lipsa unei cereri exprese în acest sens și în condiții de contradictorialitate cu toate părțile contractelor de cesiune formal contestate de recurentă, cum de altfel au apreciat în mod judicios ambele instanțe, pronunțând prin urmare hotărâri legale, acestea vor fi menținute ca atare, ca efect al respingerii recursului declarat de pârâtă ca nefondat. Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată și la plata sumei de 3.512,20 lei cheltuieli de judecată către intimat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC F. SA Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 51/ A din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 3.512,20 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant O.N.C. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2007.