ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3555/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 14 decembrie 2005, D.I. a solicitat ca, în contradictoriu cu Serviciul de Informații Externe, să se dispună anularea Ordinului nr. M.P./07594 din 15 noiembrie 2005, prin care directorul acestui serviciu l-a trecut în rezervă, la propunerea Consiliului de judecată, fără pensie militară, ca nelegal. De asemenea, reclamantul a cerut obligarea autorității publice pârâte să-l repună în funcția și gradul militar de colonel, avute anterior emiterii actului administrativ supus controlului jurisdicțional. Prin sentința civilă nr. 341 din 15 decembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca prematur formulată.

Instanța a reținut că o atare soluție se impune, deoarece reclamantul nu a făcut dovada exercitării acțiunii administrative prealabile, ca o condiție necesară, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ. Că, întrucât dispozițiile acelui articol sunt de ordine publică, iar la data sesizării curții, dreptul la acțiune al reclamantului nu era născut, excepția de prematuritate invocată de partea adversă trebuie admisă, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată. Împotriva sentinței a declarat recurs, Comisariatul pentru Societatea Civilă, în calitate de mandatar al reclamantului D.I. Recurentul a susținut că prima instanță a soluționat litigiul, fără a intra în cercetarea fondului și a examina apărările sale formulate sub forma mai multor excepții.

Că, excepția ridicată în legătură cu calitatea de reprezentant al Direcției Juridice S.I.F. are natura unei excepții de ordine publică, de drept comun, prioritară celei invocate de pârât și a cărei admitere ar fi condus la constatarea lipsei de valabilitate a tuturor actelor juridice emise de acesta. În opinia sa, excepția de prematuritate trebuia respinsă, având în vedere faptul că prin două contestații adresate directorului S.I.E., la data de 29 octombrie 2005 și, respectiv, Președintelui României, la data de 13 decembrie 2005, și-a exprimat nemulțumirea față de măsura trecerii sale în rezervă. În sfârșit, recurentul a precizat că ulterior a primit, cu adresa nr. 17604 din 15 martie 2006, răspunsul S.I.E cu privire la contestația formulată împotriva Ordinului nr. M.P./07594/2005, pe care îl contestă și îl consideră netemeinic.

Recursul este nefondat. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există. În conformitate cu dispozițiile cuprinse în alin. (4) al aceluiași articol, plângerea prealabilă formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

În speță, curtea de apel a reținut în mod corect că acțiunea introdusă de reclamant este prematură, deoarece acesta a admis că prin documentul adresat directorului S.I.E., la 29 octombrie 2005, sub nr. RT/079/1160, a contestat raportul consiliului de judecată, care este un act premergător ordinului de trecere în rezervă. Pe de altă parte, memoriul înaintat la Președintele României a fost înregistrat sub nr. 43234 din 13 decembrie 2005, cu numai o zi înainte de sesizarea instanței de judecată, care s-a realizat fără a se aștepta comunicarea unui răspuns în termenul legal din partea autorității publice mai sus menționată.

Semnificativă este și împrejurarea că legalitatea ordinului de trecere în rezervă a fost contestată de D.I., în cadrul unei noi acțiuni care formează obiectul dosarului nr. 4855/2/2006 al Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, cu termen de judecată la data de 31 octombrie 2006. Admițând, așadar, excepția de prematuritate invocată de pârât, prin întâmpinare și respingând, pentru acest motiv, acțiunea, curtea de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, care urmează a fi menținută prin respingerea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comisariatul pentru Societatea Civilă, în reprezentarea lui D.I., împotriva sentinței civile nr. 341 din 15 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 octombrie 2006.