ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9077/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9077/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 21 ianuarie 2005, reclamanta B.V.
a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Galați, solicitând
anularea Dispoziției nr. 1058/SR din 10 decembrie 2004 și restituirea în natură
a terenurilor situate în Galați.
În motivarea cererii, întemeiate pe
Legea nr. 10/2001, reclamanta a susținut că:
- prin dispoziția atacată pârâta a
reținut, eronat, că nu a făcut dovada vocației sale succesorale;
- această concluzie este contrară
deciziei civile nr. 639 din 10 septembrie 2002 a Tribunalului Galați,
definitivă și irevocabilă, prin care a fost admisă acțiunea promovată de ea și
s-a constatat nulitatea absolută a ofertei de donație nr. 7909 din 2 septembrie
1987 având ca obiect suprafețele de 263 mp, și 340 mp, situate în Galați.
Tribunalul Galați, secția civilă,
prin sentința nr. 26 din 12 ianuarie 2006, a admis acțiunea și, drept
consecință, a dispus anularea actului atacat și a obligat-o pe pârâtă să-i lase
reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință cele două imobile,
identificate prin raportul de expertiză ce face parte integrantă din hotărâre.
S-a reținut că:
- prin decizia civilă nr. 639 din 10
septembrie 2002 a Tribunalului Galați, de constatare a nulității absolute a
ofertei de donație având ca obiect cele două terenuri, reclamanta a făcut
dovada proprietății și deposedării abuzive;
- reclamanta este moștenitor legal
și testamentar al defunctului L.V.A. și în anul 1986 figura ca plătitoare de
taxe și impozite pentru terenul de 340 mp, situat în Galați;
- ambele terenuri, cu vecinătăți și
amplasament, au fost identificate prin expertiza tehnică efectuată în cauză.
Curtea de Apel Galați, secția
civilă, prin decizia nr. 165 din 18 mai 2006, a admis apelul declarat de
pârâtă, precum și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții
N.A., N.R. și V.A. și a schimbat în tot sentința, în sensul respingerii
acțiunii, ca nefondată.
S-a reținut că:
- terenurile în discuție au
aparținut defunctei L.A., autoarea ofertei de donație lovite de nulitate
absolută;
- reclamanta este moștenitoarea
defunctului L.V.A., decedat la 16 iunie 1988, soțul defunctei proprietare dar
nu are nici o calitate față de aceasta din urmă, decedată ulterior, respectiv
la 21 decembrie 1988;
- printr-o dispoziție emisă la 2
noiembrie 2004 în temeiul Legii nr. 10/2001, pârâta a restituit terenul situat
în str. P. nr. 33 intervenientului N.A., unic moștenitor al defunctei L.A.;
- la rândul său, intervenientul N.A.
a vândut celorlalte două interveniente terenul menționat, după ce a fost pus în
posesie.
Reclamanta a declarat recurs, prin
care a solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul respingerii apelului
declarat de pârâtă și a cererii de intervenție accesorie.
În motivarea recursului, al cărui
temei juridic nu a fost indicat, reclamanta a susținut că vocația ei
succesorală a fost definitiv și irevocabil stabilită de Tribunalul Galați prin
decizia nr. 639/2002 și, de altfel, este plătitoare de taxe și impozite,
conform actului nr. 4730 din 30 mai 1986.
La rândul lor, pârâta și
intervenienta G.(fostă N.)R. au solicitat respingerea recursului.
Criticile recurentei, a căror
dezvoltare ar permite, oarecum, încadrarea în motivul prevăzut de art. 304 pct.
9 C. pr. civ., sunt nefondate deoarece:
- terenurile a căror restituire în
natură a fost solicitată de reclamantă fac obiectul ofertei de donație
formulate la 2 septembrie 1987 de către proprietara lor, defuncta L.A.;
- autoarea ofertei de donație a
decedat ulterior soțului său, defunctul L.V.A., a cărui moștenitoare
testamentară este reclamanta;
- prin hotărârea judecătorească
invocată de recurentă a fost analizată doar cererea sa referitoare la
constatarea nulității absolute a ofertei de donație formulate în anul 1987, nu
și vocația acesteia la succesiunea defunctei proprietare;
- recurenta nu a făcut dovada că ar
fi moștenit pe proprietara terenurilor solicitate, celălalt act invocat de ea
(nr. 4730 din 30 mai 1988 și nu 1986) reprezentând încheierea de autentificare
a testamentului defunctului L.V.A.
Așa fiind, conform art. 312 alin.
(1) și art. 274 C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins, ca nefondat, iar
recurenta va fi obligată să-i plătească intimatei interveniente G.(fostă N.) R.
952 Ron cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de reclamanta B.V. împotriva deciziei nr. 165/A din 18 mai 2006 a Curții de
Apel Galați, secția civilă.
Obligă recurenta să plătească
intimatei-interveniente G.R. (fostă N.) suma de 952 RON cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2006.