ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1326/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, la data de

25 mai 2005, reclamanta P.O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Satu Mare, anularea hotărârii nr. 142 din 21 februarie 2005,

emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea

nr. 189/2000, pentru perioada cuprinsă între aprilie 1943 și 6 martie 1945.

În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar

mai multe înscrisuri, printre care hotărârea contestată, acte de stare civilă,

copia Registrului matricol al claselor I-VIII al Școlii populare primare din

localitatea Ciocotiș, precum și declarațiile autentificate ale unor martori,

din care rezultă că, împreună cu mama și fratele său, reclamanta s-a refugiat,

din motive etnice, în primăvara anului 1943, din localitatea Principele Mihai

(Traian), județul Satu Mare, în localitatea Ciocotiș, județul Maramureș, unde a

rămas până în mai 1945.

Pârâta, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 308/CA/2005

- P.I. din 7 noiembrie 2005, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, reținând ca dovedite susținerile reclamantei, a admis

acțiunea acesteia și, anulând hotărârea nr. 142 din 21 februarie 2005, emisă de

pârâtă, a obligat-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a

Legii nr. 189/2000 și să-i acorde drepturile ce i se cuvin, pentru perioada 1

mai 1943 - 6 martie 1945.

Împotriva acestei soluții a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, susținând că este

netemeinică și nelegală, față de împrejurarea că reclamanta nu a făcut dovada

persecuției etnice, potrivit legii.

Examinând sentința atacată, în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în

continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr.

105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către

regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la

6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare,

de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care,

în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a

fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, în conformitate cu art.

4 din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G.

nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță

se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente [alin. (1)]

sau, în lipsa actelor oficiale, prin declarație cu martori [alin. (2)].

Or, din declarațiile martorilor B.G. și C.V., date în

fața instanței de fond, coroborate cu copia Registrului matricol al claselor

I-VIII al Școlii populare primare din localitatea Ciocotiș, care atestă că

fratele reclamantei a frecventat anul școlar 1943 - 1944 în această localitate,

rezultă că, într-adevăr, reclamanta, împreună cu mama și fratele său, s-a

refugiat, din motive etnice, în primăvara anului 1943, din localitatea

Principele Mihai (Traian), județul Satu Mare, în localitatea Ciocotiș, județul

Maramureș, unde a rămas până în mai 1945.

În cauză, dovada refugiului

reclamantei s-a făcut, așadar, conform legii, instanța de fond în mod corect admițând

acțiunea și obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei, calitatea de

beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000 și, în consecință, să-i acorde

acesteia, drepturile ce i se cuvin.

Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins

ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Satu Mare

împotriva sentinței civile nr. 308/CA/2005 - P.I. din 7 noiembrie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal

, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 aprilie 2006.